Revista:

Părintele Arsenie Boca la… Putna

Untitled

Eram în perioada postului Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, când tocmai citeam cartea intitulată De dincolo am să vă ajut mai mult! Mărturii despre părintele Arsenie Boca, iar acesta a fost nebănuitul început al minunii pe care o relatez mai jos. Însoţesc relatarea mea cu două fotografii făcute la Mânăstirea Putna, din care una cu părintele duhovnic, care se află în dreapta (primul de lângă icoană).

Mă aflam în biserică să mă spovedesc şi, din întâmplare, am auzit nişte enoriaşe care-l întrebau pe părintele duhovnic de pelerinajul de la Mânăstirea Putna, de pe 2 iulie, când are loc prăznuirea Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt. Din discuţie reieşea că nu aveau mijloc de transport. Eu am intervenit să le spun că ştiu pe cineva care are un autocar cu 55 locuri şi face pelerinaje. Se punea problema că, fiind puţini credincioşi, era necesar doar un microbuz, nicidecum un autocar.

După spovedanie, părintele mi-a spus totuşi să dau un telefon şoferului şi să vorbesc cu el despre preţul transportului. Totul a decurs foarte repede şi s-a hotărât până la urmă pelerinajul la Putna, urmând ca împreună cu părintele să trimitem mesaje cunoscuţilor. Timpul era limitat, doar o săptămână ne mai despărţea de hramul de la Putna, aşa că aşteptam să se ocupe locurile cât mai repede. Părintele a fost de la început optimist, spunându-mi că se va depăşi numărul de locuri al autocarului, ceea ce s-a şi adeverit, pentru că s-a mai pus la dispoziţie şi un microbuz. În perioada înscrierii pentru pelerinaj, l-am luat mijlocitor pe părintele Arsenie Boca, rugându-l să nu întâmpin probleme, promiţându-i că-i voi citi acatistul când mă voi întoarce din pelerinaj.

Dar în zorii zilei următoare au început ispitele. Şoferul a uitat nişte lumini aprinse la autocar, fapt pentru care bateria s-a descărcat. O oră şi jumătate a trebuit să aşteptăm toţi, cu mic, cu mare, pentru ca problema să se rezolve. Nemulţumirile au început să apară, atât din partea preoţilor, cât şi a mirenilor, încât se punea problema că se va ajunge la începutul Sfintei Liturghii. Între timp eu mă rugam, citind acatistul Sfântului Părinte Arsenie Boca.

După rezolvarea problemei cu bateria, ne-am suit în maşini şi m-am rugat tot drumul părintelui Arsenie Boca să ajungă părinţii şi pelerinii cu toţii la începutul Sfintei Liturghii. Şoferul autocarului a încercat să-şi îndrepte greşeala, mergând tot drumul cu viteză destul de mare. Toţi stăteam cu sufletul la gură de frică, dar şi cu nădejde că totul va fi bine.

În rugăciune, îi spuneam părintelui Arsenie: „Părinte, aşa cum ai fost preot pe pământ şi cum ai îndrăgit Sfânta Liturghie, tot aşa de mult o iubeşte şi duhovnicul meu, aşa că te rog, ajută-ne să ajungem la timp!”. La Sfânta Liturghie erau invitaţi cinci arhierei; ar fi fost destul de jenant, ca preot, să întârzie la slujba arhierească. Ajunşi la Putna, era încă cale lungă de mers pe jos până la mânăstire, dar părintele duhovnic împreună cu celălalt preot slujitor au parcurs foarte repede drumul, încât au reuşit să urce în timp util pe scenă şi să se îmbrace în veşmintele lor.

După numai câteva secunde, s-a dat binecuvântarea pentru începerea Sfintei Liturghii. Am izbucnit întrun plâns nestăvilit, un plâns de bucurie, rugându-l pe părinte în continuare să facă astfel încât această liturghie să fie una dintre cele mai frumoase Sfinte Liturghii la care a luat parte părintele meu duhovnic, la Putna. Ulterior, discutând cu părintele, mi-a spus că într-adevăr nu vroia să mai plece acasă, părându-i-se că acolo era un „colţişor de rai” şi că, într-adevăr, a fost cea mai frumoasă Liturghie la care a luat parte la Mânăstirea Putna.

M-am bucurat foarte mult că rugăciunile au fost ascultate de părintele Arsenie Boca şi că, într-adevăr, de dincolo ne ajută mai mult. Am făcut patru promisiuni, dintre care am împlinit doar trei (să aprind cinci lumânări mari, să citesc Acatistul, să scriu minunea), urmând ca ultima promisiune s-o îndeplinesc în timp, şi anume să pot ajunge pentru a doua oară la mormântul său. Mulţumesc, părinte drag şi iubit!

Carmen R., Botoşani 6 august 2014 (Schimbarea la Faţă a Domnului)

P. S. Am săvârşit 40 de zile Acatistul Părintelui Arsenie Boca, din dragoste faţă de sfânt. Iar Sfântul a rânduit ca la sfârşitul rugăciunilor să ajung într-un pelerinaj împreună cu familia mea, prin intermediul a două persoane, chiar la mormântul său, fără să plătim nimic. În felul acesta, făgăduinţele mele faţă de sfânt s-au împlinit. Niciodată nu-i voi putea mulţumi îndeajuns Sfântului pentru tot ce a făcut familiei mele.

Carmen R., Botoşani 12 octombrie 2014