Revista:

«Am fost ţintuit în România!»

Untitled

Interviu cu d-l Ioan Socol, traducătorul în limba engleză al cărţii „Cărarea Împărăţiei“ a Părintelui Arsenie Boca.

Am avut privilegiul să-l cunosc pe cel ales pentru a traduce şi a lansa pe plan mondial cartea de căpătâi a celui mai mare duhovnic şi făcător de minuni născut din poporul român: Părintele Arsenie Boca Este vorba despre distinsul domn Ioan Socol.

Născut la 2 mai 1959 în România, este absolvent al Institului Politehnic „Traian Vuia“ din Timişoara, departamentul Electronică şi telecomunicaţii. De 10 ani ocupă poziţia de International Director pe Europa, Africa şi Orientul Mijlociu la „Advantage Associates International“  in Washington D.C., firmă de lobby condusă de foşti membri republicani şi democraţi din Congresul SUA.

Pasionat de istorie, teologie şi filosofie, a fost binecuvântat să fie îndrumat  pe cărarea Împăraţiei a Părintelui Arsenie, ca să facă cunoscut acest drum spre o lume necunoscută pentru mulţi oameni. Traducând această carte, reuşeşte să aducă în lumina Antimisului Cosmic valoarea spirituală cea mai de preţ a poporului român. După cum menţiona şi P.S. Daniil în Epicleze, „axa Sfântului Andrei intersectează axa Părintelui Arsenie, formând necunoscuta X din ecuaţia neamului. O necunoscută venită din altă lume, unde timpul este unitatea de măsură a veşniciei…”

În data de 31 octombrie 2013, în cadrul celei de-a XIII -a ediţii a Târgului Naţional de Carte şi Revistă Religioasă din Sibiu, organizat excepţional de inimosul teolog Ştefan Lucian Coca, a fost lansat volumul Path to the Kingdom, traducerea în engleză a Cărării Împărăţiei. A doua zi de la lansare, după ce emoţiile traducătorului au mai trecut, am mers la Hotelul Hilton din Sibiu, unde era cazat acesta, şi, într-un cadru de o eleganţă afinată, am stat de vorbă cu omul care de acum încolo îl va reprezenta pe autorul Cărării Împărăţiei în toată lumea.

Truda traducătorului

Aş vrea să vorbim despre munca dvs… Aşa cum se spune despre truda iconarului atunci când trudeşte pictând o icoană, vă rog sămi spuneţi cum a fost truda traducătorului Ioan Socol la această carte?

Acestă carte a fost o mare provocare pentru mine. Foarte mare… Am avut foarte multe ispite. Le-am trecut însă cu bine, pentru că firea mea mi-a zis mereu: Fii optimist! Atunci am fost convins că Dumnezeu a creat pe om după firea şi asemănarea Lui, iar starea normală a omului este să fie fericit şi optimist pentru că, foarte interesant zicea Părintele Arsenie: „Omul, înainte de căderea sa din Rai, era întruchiparea perfecţiunii, iar cele trei puteri ale sufletului: mintea, dragoste şi voinţa erau unite într-o sferă de nergie, emiţând unda de lumină  necreată prin care fiinţa astrală putea să-L vadă pe Dumnezeu. După căderea în păcat a omului, diavolul a cuplat cele trei puteri ale sufletului la pământ şi omul s-a văzut singur, nemaiputând să-l vadă pe Dumnezeu. Cea mai mare luptă a omului este să încerce să se desprindă de partea pământească, să se desprindă de valorile materiale şi să se conecteze la cele spirituale. Nimic din ceea ce este material aici, pe pământ, nu duci cu tine în lumea de dincolo. Din păcate, nu toţi oamenii înteleg aceste lucruri.

Care este lucrul cel mai important pentru dvs.?

Una din cele mai importante valori pentru mine este familia. Aşa cum zicea sfântul părinte Arsenie, căsătoria este a treia naştere. Aici sunt prezenţi pe lângă Sfânta Treime, sfinţii din „Vechiul Testament” şi sfinţii din „Noul Testament”. Noi nu îi vedem pentru că, deşi suntem înzestraţi ca prototip de către Dumnezeu cu această funcţie, centrul sacral de comunicare vizuală divină este inhibat de la căderea lui Adam din Rai.

Aţi citit mai mult acum din scrierile părintelui Arsenie. Ce v-a marcat din zicerile lui?

Da, am reţinut ceva foarte interesant din ceea ce a spus Părintele şi asta în legătură cu relaţia între oameni… Spunea Părintele că oamenii îţi iartă orice. Dacă îi jigneşti, dacă Doamne fereşte îi baţi, îi ponegreşti, etc… dar nu-ţi iartă un singur lucru: să le-o iei cu un pas înainte!

Ne puteţi spune dacă în decursul acestor trei ani şi jumătate aţi avut anumite întâmplări mai deosebite legate de traducerea acestei cărţi ?

Da, au fost foarte multe. Am avut multe ispite, dar cel mai important mi se pare faptul că Părintele Arsenie m-a ţintuit în România să pot să traduc cartea, şi totuşi am reuşit să-mi rezolv şi celelalte probleme. Am avut clipe, vă spun sincer, când eram atât de supărat că nu găseam cuvintele potrivite, încât aveam momente de adevărată frustare. După aceea mă linişteam, mă gândem, mă uitam la fotografia Părintelui pe care o am tot timpul pe birou, mă uitam la icoana Sfintei Treimi, îi căutam pe Sfinţii Părinţi – prin cărţi bineânţeles, şi mă rugam la toţi aceştia să mă ajute să ies din starea de nemulţumire în care mă aflam. Aflându-mă de multe ori la răscruce, simţeam nevoia să mă duc la Prislop la Părintele Arsenie, să mă rog şi să ating crucea care pecetluieşte mormântul. Interesant…”Cruce si răscruce în viaţa omului”… (Epicleze P.S. Daniil)

„O samă de cuvinte”

Spuneţi-ne, pe scurt, cum aţi găsit varianta de traducere la „o samă de cuvinte”?

Foarte interesant… Aş dori să menţionez un lucru important. Prefaţa „Cărării Împăraţiei” a Părintelui Arsenie începe cu… ”O samă de cuvinte” M-am sfătuit cu editorul din Chicago şi nici după o săptămână nu am ajuns la un consens. Orice traducere părea inadecvată, nelalocul ei. Mi-am amintit într-o noapte de „Catedrala de Cuvinte” din „Epiclezele” P.S. Daniil, legată de „Liniştea de Catedrală”. P.S. Daniil a fost ucenicul Părintelui Arsenie, unul dintre cei mai erudiţi monahi, a cărui gândire depăşeşte graniţele teologiei pure. A trebuit să apară lucrarea „Epicleze”, pe care de fapt a aşteptat-o „Cărarea Împărăţiei” ca să îşi ia prefaţa, „La început a fost cărarea” ca apoi să se desăvârşească într-
o „catedrală de cuvinte”.

„Catedrala de cuvinte” care înseamnă orânduirea tuturor cuvintelor inspirate de Duhul Sfânt din Sfânta Scriptură şi aşezate de acelaşi Duh Sfânt, ca nişte pietre nevăzute în zidirea acestui templu al lui Dumnezeu, de la cea dintâi zi a Facerii, pâna în cea din urmă zi a Apocalipsei.

Cine v-a ajutat la realizarea acestei deosebite lucrări de traducere a acestei cărţi de mare complexitate ?

Am simţit foarte mult ajutorul Părintelui Arsenie Boca. Lui îi mulţumesc pentru faptul că m-a lăsat să traduc această capodoperă! Mulţumiri
aduc Sfintei Treimi, Sfinţilor Părinţi din Pateric şi Sf. Maxim Mărturisitorul care mi-au ascultat rugăciunile de a mă inspira prin Duhul Sfânt să duc această carte la bun sfârşit, P.S. Daniil de Dacia Felix şi mai ales familiei care m-a ajutat foarte, foarte mult. De asemenea, am avut sprijinul deosebit al doamnei Kimberly Bookless, editor, scriitor şi publicist din Chicago.

Unde aţi tradus cartea: în România sau în SUA?

Aici în ţară. Aşa a vrut Părintele…Aici m-am simţit mai bine, acasă la mine, în România… Părintele spunea că omul va fi liniştit numai atunci când trupul este în locul unde Dumnezeu i-a dat suflare. M-am simţit mai bine aici pentru că eu iubesc această ţară, chiar dacă mai multă treabă am la Washington D.C. sau în alte colţuri de lume. Eu iubesc această ţară cu toate valorile ei, iubesc poporul român şi consider că poporul român merită incomparabil mai mult. Imaginea reală a noastră nu este cea evidenţiată acum în străinătate. Eu consider că valorile pe care le avem noi trebuie să le apărăm şi să le promovăm. Consider că România este cu adevărat Grădina Maicii Domnului, după cum a spus şi Papa Ioan Paul al II – lea, care a avut această viziune în vizită în România. Tot aşa cum Părintele Arsenie a avut viziunea de a picta singurul sfânt catolic, Sf. Francisc de Assisi, între sfinţii Noului Testament din “Nunta Fiului de Împărat” din Biserica ortodoxă de la Drăgănescu.

Ar putea fi oare o coincidenţă că noul papă a luat numele de Papa Francisc fiind inspirat de viziunea „Nunţii Fiului de Împărat” din „Capela Sixtină a Ortodoxiei Româneşti” de la Drăgănescu? Numai că noi câteodată nu suntem atenţi la detaliile şi semnele divine pe care le primim. Noi am fost binecuvântaţi cu atâtea lucruri pe care alţii nici nu le visează, şi vă spun ca unul care am vizitat foarte multe ţări.

Cum veţi face cunoscută cartea peste hotare?

Cartea are foarte multe învăţăminte. De aceea, ea trebuie să ajungă la cât mai multă lume. Prin limba engleză, „Cărarea Împăraţiei” devine universală. M-am gândit să fac un intinerariu de lansări în Europa, începand cu Oxford şi Cambrige precum şi alte universităţi. Fac demersurile pentru o lansare sau două în SUA. în cadrul câtorva universităţi de renume, iar dacă sunt ocazii şi vin propuneri şi din alte părţi ale lumii, vom
face promovare şi acolo. Unde este bine primit Părintele Arsenie Boca, voi merge şi eu. Părintele Arsenie Boca a spus un lucru foarte interesant atunci când a afirmat că omul nu va avea pace pe pământ până nu va avea pace cu Dumnezeu.

Cruce şi Răscruce

Ce va urma după acestă traducere, aveţi şi alte lucrări în planurile dvs de viitor?

Da. Tot ceva legat de Părintele Arsenie Boca, căci dacă am pornit pe acest drum o să-mi duc „crucea” până la capăt.

Acum, la încheiere, vă rugăm să transmiteţi câteva gânduri, câteva cuvinte pentru cititorii revistei Lumea Credinţei.

Aş dori să subliniez pentru cititorii revistei Lumea Credinţei că România este o ţară binecuvantată primind aşa un mare sfânt, pentru că în Cărarea Împăraţiei, Dumnezeu ne scrie prin mâna Părintelui Arsenie vedenia vieţii omului de la izgonirea lui Adam din Rai pâna la Apocalipsă. „Scrie vedenia şi o sapă cu slove pe table, ca să se poată citi uşor”. (Avacum 2,2)

Cărarea Împăraţiei este vedenia Revelaţiei biblice, vedenia istoriei lumii şi a Bisericii, vedenia vieţii omului, precum şi vedenia Sfintei Liturghii. De la Facere la Apocalipsă, Sfânta Scriptură nu este decât o vedenie revelată, spre a fi tâlcuită de Sfinţii Părinţi în Biserică. (Epicleze, P.S. Daniil) Înţelegând acest lucru, Lumea Credinţei se va apropia de înţelegerea fiinţei umane cu menirea ei în Univers.

 

Interviu de:
Maria Kornelia SCHINTEIE
Foto: Matei SCHINTEIE
şi Lucian COCA