Revista:

Tabăra Părintele Galeriu – Astăzi de la Mânăstirea Oaşa

id1432_tabaraoasa.jpg.jpg

În iarnă, chiar la Oaşa, am discutat cu trei ucenice ale părintelui Cristian Galeriu venite să propună ca a 19-a ediţie a tradiţionalei Tabere de vară de la Oaşa, purtând numele părintelui Teofil Părăian, să aibă anul acesta ca temă specială omagierea părintelui Constantin Galeriu, de la a cărui mutare la Domnul se împlinesc 10 ani. Ramona, Claudia şi Georgeta-Mihaela m-au invitat să mă alătur acestui demers şi să mergem împreună la părintele stareţ Iustin Miron. De vreme ce Ramona şi cu mine suntem membri ai Asociaţiei Părintele Galeriu, pe care o mână de ucenici am fondat-o în Bucureşti în 2007, am sugerat ca această ediţie a taberei să fie organizată împreună de Mânăstire, Asociaţie şi Parohia Sf. Silvestru. Părintele stareţ a primit cu bucurie propunerea şi aşa s-a născut proiectul taberei Părintele Galeriu – Astăzi.

 

Tabăra a fost deschisă pe 18 iulie de ÎPS Irineu Pop, Arhiepiscopul Albei. Teologul şi etnologul Costion Nicolescu a ţinut prima conferinţă. Trebuie spus că tabăra de la Oaşa de anul acesta a avut, pe lângă dimensiunea ei tradiţională, care-i dă farmecul inegalabil, şi o componentă de experiment inedit, după ştirea mea fără precedent la noi ca anvergură: circa 250 tineri au fost expuşi timp de 10 zile unei „şarje” duhovniceşti de mare calibru.

Aşa cum învăţa Părintele Galeriu, care a iniţiat în anii ’90 la Silvestru mişcarea numită Conştiinţe în slujirea cu iubire a Adevărului, nu există conflict sau contradicţie între teologie şi ştiinţă, câtă vreme ambele au ca obiect de studiu adevărul. Tinerii au înţeles corect că de la conferinţele unor oameni de ştiinţă, academicieni, profesori universitari, teologi, artişti, scriitori, toţi mărturisitori ai Ortodoxiei, vor pleca întăriţi în credinţă, eliberaţi de eventuale complexe intelectuale şi riscuri de trăire schizoidă a vieţii creştine în lumea postmodernă. Textul integral al conferinţelor se va găsi în volumul pe care sperăm să-l publicăm anul acesta.

Pe 19 iulie, tinerii participanţi – studenţi, câţiva elevi de liceu în clasele mari, alţii absolvenţi din diverse centre universitare (Timişoara, Oradea, Sibiu, Iaşi, Arad, Craiova, Cluj, Constanţa, Bucureşti) – au „încasat” o serie redutabilă de prelegeri: pe lângă evocarea Părintelui Galeriu, fiecare vorbitor a abordat o temă distinctă. Părintele prof. dr. Nicolae Dura de la parohia română din Viena a vorbit despre fenomenul secularizării cu care se confruntă creştinii din Occident, şi în special românii din diaspora. Părintele Emanuel Ganciu a vorbit despre proiectul regionalizării României, părintele dr. Cristian Galeriu despre Logosul divin în învăţătura Sfântului Maxim Mărturisitorul, iar prof. dr. Ştefan Trăuşan-Matu, de la Universitatea Politehnică ­Bucureşti, despre limbajele artificiale şi abordarea lor din perspectivă patristică în raport cu fenomenul conştiinţei.

În ziua următoare – 20 iulie –, după slujba de Sf. Ilie, a conferenţiat dr. Pavel Chirilă despre eroarea medicală comisă în cazul Tanacu. A urmat prof. univ. dr. Costea Munteanu cu o excelentă sinteză a viziunii Părintelui Galeriu privind necesara întâlnire dintre gândirea teologică şi cea ştiinţifică.

Duminică 21 iulie tinerii au fost captivaţi de discursul scriitorului Cornel Constantin Ciomâzgă, autorul cărţii Lucrarea. În aceeaşi seară pr. prof. dr. Petre Comşa a expus o originală viziune despre icoana Maicii Domnului Prodromiţa – de la miraculoasa pictare a căreia aniversăm 150 ani.

Pe 22 şi 23 iulie au fost conferinţele maestrului acad. Sorin Dumitrescu „Părintele Galeriu necunoscutul” şi „5 amnezii iconologice”. Tot pe 23 iulie a vorbit pr. prof. dr. Vasile Gordon, ale cărui cuvinte pline de dragoste faţă de predecesorul său la Catedra de Omiletică şi Catehetică a Facultăţii de Teologie din Bucureşti au răsunat cu tulburătoare forţă evocativă în ambianţa feerică a pitorescului amfiteatru natural străjuit de brazi de pe malul lacului Oaşa. Alături de părintele prof. Gordon s-au aflat monahul Iona Pătrulescu, fost profesor universitar de limbi clasice, şi dr. Ioan Mircea Popa, profesor la Facultatea de Medicină din Bucureşti.

Miercuri 24 iulie a fost proiectat filmul recentului interviu cu doamna prezbiter Argentina Galeriu. A urmat proiecţia unui film cu interviuri luate de monahul Moise Iorgovan mai multor supravieţuitori din temniţele comuniste. Până să înceapă Vecernia, a mai rămas loc pentru o scurtă prezentare, sub numele Copiii nu sunt bine-mersi, a unei analize a noului totalitarism Politically Correct (PC), care e pe cale să înlocuiască vechiul totalitarism al Partidului Comunist (PC), drd. Andrei Dîrlău pornind de la un studiu de caz (filmul The Kids Are Allright, proiectat în februarie la Muzeul Ţăranului Român). Seara, tot pe malul lacului, s-au depănat amintirile părintelui prof. Florin Botezan despre Părintele Galeriu.

Prima parte a zilei de 25 iulie a fost dedicată tot martirilor şi mărturisitorilor din perioada comunistă. Ziarista Ioana Haşu, nepoata partizanului Gh. Haşu, a evocat cei 8 ani de luptă a Grupului de rezistenţă armată „Haşu-Ogoranu” din Munţii Făgăraş. Drd. Bogdan Georgescu a prezentat rezultatele inedite ale unei cercetări efectuate în arhivele CNSAS privind arestarea şi detenţia într-o colonie de muncă a Părintelui Galeriu în anii ’50.

În seara de 25 şi ziua de 26 iulie a conferenţiat ÎPS Serafim Joantă, Mitropolitul Europei Centrale şi de Nord. A fost cu adevărat punctul culminant al taberei. Nu doar pentru că „unde-i Episcopul, acolo-i plinătatea Bisericii”, după expresia Sfântului Ignatie Teoforul, ci şi pentru frumuseţea, căldura, înţelepciunea şi nivelul teologic al discursului său.

Tabăra s-a încheiat pe 27 iulie cu predica ÎPS Serafim. Prezenţa numeroasă, atitudinea receptivă şi întrebările tinerilor au dovedit utilitatea unei asemenea complexe manifestări, menite a forma o generaţie de credincioşi pregătită, atât duhovniceşte, cât şi intelectual, să facă faţă extraordinar de complexelor provocări cu care se confruntă Biserica în lumea contemporană.