Revista:

Bătălia pentru familie. Interviu cu domnul Mihai Gheorghiu

Untitled

Filolog de formaţie, vicepreşedinte al Ligii Studenţilor pe vremea Pieţei Universităţii, fost deputat PNŢCD de Bucureşti (1996‑2000) şi secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe (Departamentul pentru relaţiile cu românii de pretutindeni), apoi director adjunct în cadrul Muzeului Ţăranului Român, iar mai recent iniţiator şi lider al Coaliţiei pentru Familie, d-l Mihai Gheorghiu (n. 1967) s‑a lăsat iscodit de noi în privinţa actualei campanii pentru modificarea Constituţiei (în scopul protejării familiei tradiţionale şi a definirii ei fără ambiguitate ca fiind „căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie”, bazată „pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor”). Pentru a putea fi depus în Parlamentul României, proiectul de lege are nevoie de susţinerea a 500.000 de cetăţeni, ale căror semnături au început deja să fie strânse, cu sprijinul larg al Bisericilor şi organizaţiilor creştine. Dar bătălia se poartă tensionat, pentru că adversarii tradiţiei şi ordinii creştine duc la rândul lor o campanie de manipulare a opiniei publice şi de discreditare a Bisericii majoritare… (R. B.)

A fost cumva exemplul nefericit al Greciei – o ţară eminamente ortodoxă şi ataşată tradiţiei – catalizatorul acţiunii de modificare a Constituţiei?

Noi plănuim această campanie de doi ani: am vorbit, am discutat, am căutat, am ascultat – toate acestea pentru a fi siguri că putem face ceva extraordinar, ceva care este în ordinea firească a existenţei noastre în societate. Aşadar nu Grecia a fost semnalul de alarmă, ci tot ceea se întâmplă în Europa de 10‑15 ani, ceea ce a fost deja definit ca fiind o imensă „revoluţie culturală”, o redefinire a fiinţei umane în termenii unei ideologii ateiste agresive şi intolerante. Bătălia pentru redefinirea familiei este bătălia pentru redefinirea omului – există aici o imensă miză religioasă şi metafizică. Atacul asupra familiei este un foarte puternic atac anticreştin la adresa rădăcinilor civilizaţiei europene. Trebuie să înţelegem aceste lucruri şi să tragem toate concluziile necesare.

Acţiunea Coaliţiei este una preventivă, efectivă sau demonstrativă?

Acţiunea Coaliţiei este un imens val de solidaritate creştină. Colaborarea credincioşilor din atâtea Biserici şi culte o demonstrează. Timpul ne cere tuturor luciditate şi curaj, trezvie adevărată. Majoritatea creştină a acestei ţări nu poate trăi în ghetoul pe care îl construieşte o minoritate agresivă şi ilegitimă. Trebuie să ieşim din spirala tăcerii şi să ne afirmăm existenţa în societate. Statul român laic nu poate deveni anticreştin, nu se poate întoarce împotriva poporului pe care îl reprezintă. Statul român nu poate deveni agentul unor minorităţi anticreştine, agresive şi intolerante. Majoritatea nu poate fi anihilată permanent de o minoritate care se consideră – ca şi vechii bolşevici – purtătoarea sensului istoriei. Istoria lor este o fundătură, sfârşeşte în dictatură ideologică şi politică, în dezastrul fiinţei umane, în distrugerea chipului omului.

De unde aţi simţit că vine cel mai important sprijin?

Sprijinul cel mai important îl nădăjduim de la Dumnezeu, căci noi suntem slabi. „mulţi suntem cei ce vorbim, dar puţini cei ce facem”, spunea Sfântul Maxim Mărturisitorul în Cele 400 capete despre dragoste.

Care este lucrul care vă lipseşte acum în completarea/derularea acestei acţiuni uriaşe? Nu vă sperie „scara” proiectului?

Este aproape de nespus cu cât de puţini bani am reuşit până acum. Dar acolo unde oamenii asudă pentru viaţa şi credinţa lor, pentru copiii lor, raportul dintre cele ce sunt necesare se schimbă. Scara proiectului este cea necesară – este uriaşă pentru că şi problemele sunt foarte importante şi energia tuturor acestor oameni este uriaşă.

Actorii politici au sprijinit în vreun fel acţiunea?

După cum bine ştim, „actorii” politici joacă permanent roluri în piese fără nici un spectator real. La discuţia proiectului de lege în Parlament vom vedea şi actorii, şi rolurile…

Cum a reacţionat mediul monahal ortodox din România?

Nu am aici foarte multe date, dar ce aud este o încurajare permanentă.

Avem exemplul unui alt referendum – cel care limita numărul de parlamentari – şi ale cărui decizii nu au fost puse în aplicare. Există un asemenea risc?

Nimic nu este fără risc, dar problema pe care noi o punem excede cu mult sfera jocului politic; aici este vorba despre o problemă vitală pentru noi şi generaţiile viitoare. Sper, prin urmare, să ne putem face auziţi şi crezuţi.

În cazul în care decidenţii politici invocă – pentru a nu organiza referendumul – argumente de ordin financiar, să zicem, cum veţi reacţiona? Căci ştim că revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau propunerii de revizuire…

Dorinţa noastră este ca Parlamentul să organizeze referendumul o dată cu data alegerilor generale din toamnă. Aceasta ar fi soluţia logică, raţională şi necesară. Pentru acest termen ne vom bate.

Aţi primit ameninţări? Vă simţiţi cumva în pericol?

Nu am primit ameninţări directe, dar există un climat general de intoleranţă, de agresivitate la nivelul presei şi chiar al unor structuri ale statului român referitor la această campanie, care transformă exercitarea unui drept constituţional într‑o acţiune cvasi‑criminală. Am fost uluit şi şocat totodată de tehnicile şi metodele unor televiziuni, în special, de a truca realitatea în ceea ce priveşte campania noastră. Această ură anticreştină fără motiv şi fără măsură este un fenomen de o gravitate fără precedent.

Asocierea acestui demers cu propaganda valorilor eurasiatice şi tradiţionaliste a lui Vladimir Putin este reală sau închipuită doar de adversarii proiectului?

Această „asociere” este o metodă de propagandă negativă primitivă, care este pusă în practică de agenţi ai unei cauze pierdute. Nimeni nu este atât de stupid în România încât să creadă aşa ceva.

Constituţia României, art. 48, alin. 1, în forma actuală: „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi…” (subl. n.). Constituţia României, art. 48, alin. 1, în forma modificată: „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie…” (subl. n.).

A consemnat
Răzvan BUCUROIU