Revista:

Credincioşii din Ucraina la răscruce – de Gheorghiţă CIOCIOI

UCRAINA 01

Pe fondul crizei ucrainene, în nebuloasa evenimen­telor din Răsărit, aflate în plină desfăşurare, Dreapta Credinţă tinde tot mai mult, dincolo de Nistru, să se transforme într‑un orto­doxism în care Dumnezeu şi sfinţii sunt chemaţi să biruie alături de tancuri şi mitraliere. Un amestec de liturghie şi marşuri din perioada sovietică, nemai­întâlnit până în prezent…

Eurasianismul în vremuri de pace…

18 martie 2014. Mos­cova. Piaţa Roşie. Putin se adresează unei mari mul­ţimi de oameni: Crimeea s‑a întors“acasă”.

Ne punem, în mod fi­resc, întrebarea: Ce va urma? Ce spun geostrategii pravos­lavnici de la Moscova? Un singur nume ‑unul impor­tant, desigur ‑şi poate că ne vom lămuri întrucâtva: Alek­sandr Dughin. Mâna dreap­tă a lui Vladimir Putin, pro­motor al idealurilor eurasiati­ce. Două discursuri, adapta­te împrejurărilor, din ani di­feriţi. Primul, din 2013: poli­tologul şi filosoful rus era de părere atunci că “integrarea României în spaţiul eurasia­tic poate avea loc sub zodia identităţii culturale ortodo­xe. În cadrul comunităţii eur­asiatice, România îşi va pu­tea rezolva problemele eco­nomice şi teritoriale. Aici va fi acceptată cu bucurie”. Ba­sarabia, Transnistria chiar, în oferta generoasă a ruşilor, re­veneau, fireşte, României, “o ţară de cultură ortodoxă, cu o literatură fabuloasă” (Vocea Rusiei, 7 iulie 2013).

…şi de război

UCRAINA 02Acelaşi Dughin, după „războiul” din Crimeea, de data aceasta într‑o altă iposta­ză: “Nu ne vom limita la Cri­meea. Dacă ieri, reunifica­rea cu Crimeea a fost pentru noi o mare izbândă, astăzi, aceasta nu mai reprezintă mare lucru. Miza e mult mai mare. Oamenii din partea de sud‑est a Ucrainei se trezesc încetul cu încetul. Tot ceea ce este cu adevărat important abia de acum urmează. Bă­tălia pentru Ucraina este o bătălie pentru reunificarea popoarelor slave. Trebuie să te zbaţi pentru a putea crea o nouă realitate istorică şi poli­tică. Acum, este timpul să ne gândim la ceea ce vom face la Kiev. Este nevoie să pre­gătim o nouă forţă. Nu nea­părat pro‑rusă, ci pro‑slavă. Pretenţiile de a păstra gra­niţele vechi şi legile Ucrai­nei intacte sunt nerealis­te (Aleksandr Dughin, Ori­zontul revoluţiei noastre. Din Crimeea la Lisabona, face­book,7 martie 2014).

Tancuri şi icoane

Memorandumul de la Budapesta, din 5 decembrie 1994, care prevedea garanţii de securitate a independenţei Ucrainei din partea Rusiei, Marii Britanii şi Statelor Uni­te, în schimbul transferului armamentului nuclear de pe teritoriul acestei ţări în Ru­sia, a rămas doar un simplu petic de hârtie. Lipsit de ori­ce valoare. Cuvântul Rusiei a fost, în fapt, doar unul con­junctural… Pătrunderea cu sute de tancuri (fie şi ornate cu icoane) într‑un alt stat, sfi­dând orice normă a dreptului internaţional, nu reprezintă, cu siguranţă, o izbândă pra­voslavnică vrednică UCRAINA 03de lau­dă. Oricâte panegirice ar ros­ti pe tema dată propovăduito­rii muscali în urechile enori­aşilor lor şi oricât de mult ar scrie site‑urile oficiale ruseşti în aceste zile despre luările de poziţie luterane, reformate ori catolice din Apus, spre o şi mai şlefuită izbândă a Or­todoxiei…

Kiril ‑ un pas înapoi?

Desigur, doctrinei ortodo­xiste a eurasianismului, năs­cocită de Dughin şi alţii ca el, nu avem de gând să‑i con­trapunem o alta (ca, de pildă, cea a poporului nemuritorilor din Carpaţi, de la Dunăre şi Marea Neagră, care a primit creştinismul ‑monoteist fiind, rezistând sute de ani Impe­riului Roman, popor iubitor de libertate, pace şi adevăr), însă, cum am putea fi oare de acord cu planurile schimbă­toare ale unui imperiu ce în­josesc până la ultima treap­tă Dreapta Credinţă, transfor­mând‑o într‑un simplu vehi­cul ideologic şi propagandis­tic, condus de Moscova?

UCRAINA 04Cât priveşte tulburări­le din Ucraina, aceastea, se pare, sunt abia la început. Or­todoxia de aici e la răscruce. Credincioşii ucraineni aproa­pe că nu se mai regăsesc în Biserica Moscovei, cu toa­te apelurile la calm şi înţele­gere venite din capitala rusă, ori de la Kiev. Brutalitatea intervenţiei ruse, apăsătoarea oligarhie formată din foste­le servicii secrete, sărăcia din ţară, împărţirea credincioşilor în trei Biserici diferite ‑toa­te acestea au contribuit, în ul­tima vreme, la cristalizarea unei conştiinţe de cetate ase­diată, aflată în pragul căderii. Un referendum pentru o Bi­serică Ortodoxă Ucraineană de sine stătătoare este văzut de mulţi ‑chiar şi de autori­tăţi ‑drept o soluţie salvatoa­re. Va face oare Kiril un pas înapoi din Ucraina?

Gheorghiţă CIOCIOI