LOADING

Type to search

O mare doamnă a folclorului românesc

O mare doamnă a folclorului românesc

Share

Mariana Anghel. Am crescut pe acordurile muzicii acestei mari doamne a folclorului românesc, muzică pe care însă am ajuns să o apreciez mult mai târziu, când, plecată la Paris, m‑a apucat dorul de țară și nostalgia sufletului românesc și, împreună cu o prietenă, am descărcat sute de cântece ale căror acorduri ne transportau cu sufletul înapoi acasă, în mijlocul tradițiilor noastre și al celor dragi.

Obârșiile

M‑am născut în anul în care Mariana Anghel apărea pentru prima dată la emisiunea „Tezaur folcloric”, fiind remarcată la un festival de Mărioara Murărescu. A început să cânte la vârsta de 12 ani în mod serios, căci sufletul și cântul i s‑au îmbinat din fragedă pruncie. Inițial a cântat muzică folk și ușoară sub îndrumarea fratelui mai mare, care studiase chitara încă din clasa I. Mai târziu, în adolescență, a început să cânte folclor, cântul venind o dată cu pasiunea culegerii de folclor de la bătrânii din satul natal, Călanul Mic, din județul Hunedoara. La vârsta de 14 ani, înveșmântată în costumul tradițional și cu un repertoriu autentic, a început să participe la concursuri și a obținut câteva trofee. O dată ce și‑a făcut intrarea în televiziune și radio, a mai participat doar la festivalul „Floarea din grădină”, în 1983. Acesta a fost debutul său ca artist.

Mariana Anghel râde și mi se pare că ne cunoaștem de o viață, deși încă mai am puține emoții vorbind cu cea care a fost unul dintre idolii tinereții mele, ca să spun așa, deși cuvântul este nepotrivit. Dar, acum parcă a coborât de pe piedestal, mi se pare la fel de apropiată de mine cum este și Dumnezeu și Maica Domnului din pricesnele pe care cu atâta drag le cântă.

Dragostea pentru folclor

Cum a început dragostea pentru folclor ? Când ești în lumea satului nu există un început în dragostea pentru folclor, copil fiind participi la toate momentele satului, te contopești cu lumea satului, cu tradițiile și obiceiurile ei, de când te naști. Cea mai dragă amintire este cea a Crăciunului petrecut în mijlocul satului. Ceata colindătorilor era organizată după o regulă nescrisă: mergeau întâi cetele de copii, apoi tinerii neinsurati, familiile plecau la urmă. Toate gazdele plecau cu ceata de colindători, astfel încât ceata creștea din casă în casă, până ce la ultima casă se aduna satul întreg. La fiecare casă mesele erau încărcate cu bunătăți așteptând colindătorii. Apoi, un farmec deosebit și încărcat de ritualuri, mai cu seamă în Săptămâna Mare, o avea perioada de Paști, la care iarăși lua parte toată suflarea din sat. Alt moment magic din viața satului îl reprezentau nunțile la care a auzit primele srigături și cântece. Toate acestea îți sădesc în suflet dragostea de folclor, care crește o dată cu ele. Ascultându‑o parcă lumea satului cu tradițiile și obiceiurile ei vii trece aievea prin fața ochilor mei.

Folclorul are o mare importanță pentru cultura noastră tradițională și identitatea noastră ca neam. Nu poți înțelege sufletul românesc, ființa românească fără a analiza cântecele, textele lor, comportamentul și obiceiurile țăranului român, semnificația costumelor. Fără aceste elemente luate la un loc nu putem avea o radiografie corectă a ființei românești. Folclorul este zestrea noastră și ascunde în el o înțelepciune populară străveche. Trebuie să discernem însă între folclorul veritabil și muzica populară difuzată pe posturile de televiziune cu iz comercial. Folclorul are un mesaj subtil, înțelept, nu este agresiv.

Profesoară și mamă

În calitate de profesoară de canto la școala de arte și meserii „Ilie Nicu”, din Sibiu, le transmite elevilor săi dragostea pentru folclorul adevărat. Predania aceasta este cea care asigură continuitatea valorilor noastre. Există din fericire o mare dragoste pentru folclor în rândul tinerilor. Dar artista Mariana Anghel i‑a insuflat această dragoste și fiicei sale, Adriana, care de mic copil, crescând în preajma mamei sale, a învățat să iubească cântecul și a debutat chiar mai devreme decât mama sa, la vârstă de numai nouă ani, în emisiunea „Muguri de Tezaur”. O vreme, în perioada adolescenței, din pricina unor glume răutăcioase ale colegilor, a abandonat cântul, dar în timpul facultății s‑a întors la prima dragoste, pe care nu a putut‑o uita, deși mama nu a obligat‑o cu nimic, lăsându‑i deplina libertate de alegere.

„Pentru mine lumea satului este întreaga țară”, ne mărturisește artista. „Încă mai fac culegeri de folclor, și nu doar în județul Hunedoara, ci mi‑am extins aria și în județele Alba, Sibiu, în zonele pastorale din județul Vâlcea. Am scos și un album cu cântece ale ciobanilor din Mărginimea de dincoace și dincolo de Carpați”.

Farmecul pricesnelor

Pe lângă folclor, Mariana Anghel iubește în mod deosebit și pricesnele, aceste cântece de suflet ziditoare, care se cântă mai cu seamă în Ardeal, unde fac parte integrantă din Sf. Liturghie, putând fi auzite în timp ce credincioșii se cuminecă și la vremea miruitului de la sfârșitul Liturghiei, și care au rolul de a‑l apropia pe om de Dumnezeu. Deși de multe ori criticate pentru păcatul de a nu fi la fel de nobile ca muzica psaltică bizantină, pricesnele sunt cântecele copilăriei mele. Prin ele m‑am apropiat de Dumnezeu, căci în prima parohie din copilăria mea preotul ardelean ne încuraja să cântăm pricesne, iar eu, invariabil, lăcrimam. Ba chiar învățasem câteva pe dinafară, pe care mai apoi le‑am cântat în Franța, împreună cu o prietenă româncă din Canada, și, iarăși, peste ani, am lăcrimat. Ele sunt într‑un fel cântecele maidanului bisericii, care izvorăsc din sufletul țăranului român: autentice, nemăsluite, neprelucrate. Sunt alcătuite de omul simplu, născute în inima lui și dăruite omului simplu, de aceea au în ele o sfințenie și o sinceritate care comunică adevărurile credinței noastre de la suflet la suflet. Cu înfiorare în suflet am început să discutăm despre pricesne.

Transcendentul dumnezeiesc este sesizat și redat de țăran în cuvinte simple, dar pline de înțelepciune și de taină, izvorând dintr‑o inima curată și sinceră, din străfundurile sufletului acestui popor, care a străbătut mileniile, rămânând, în ciuda condițiilor vitrege ale istoriei, atârnat de poala hainei lui Dumnezeu.

Ca și folclorul, pricesnele făceau parte din existența țăranului, pentru care cântul era un modus vivendi. Chiar mai mult decât folclorul, în copilărie au marcat‑o pricesnele pe care le auzea în fiecare duminică la biserică. De copil, a cântat la biserică împreună cu întregul sat. Primul album de pricesne l‑a înregsitrat împreună cu corul „Anghelos” al Seminarului Teologic din Caransebeș, cu care înregistrase în 2000 și primul album de colinde. Membrii acestui cor sunt în prezent preoți în toate colturile țării. Pricesnele sunt în fapt tropare traduse în limba omului de rând. Primul album de pricesne ni l‑a oferit în 2007, anul în care la împlinirea a 25 de ani de activitate: a scos un album cu 4 CD‑uri, dintre care unul de pricesne.

Din 2010, Mariana Anghel a lansat un proiect care prevede un turneu de pricesne în fiecare an în Postul Paștilor, desfășurat într‑o atmosferă deosebită, deoarece pricesnele au drept acompaniament un grup cameral. Cum spune însăși artista: „Am îmbrăcat priceasna în haină de gală ”, sufletul țăranului s‑a domnit. Iată că din biserică priceasna a ajuns pe scenă. Anul acesta este deja al 9‑lea an de turneu. La început a fost dificil, căci oamenii nu îi înțelegeau demersul, dar a reușit să îi facă turneului o poveste la care a contribuit cu toată mintea și sufletul, și care descrie în cântec evenimente din viața Mântuitorului, de la Intrarea în Ierusalim și până la Sfintele Paști.

Mărturisire de credință

Ce înseamnă credința pentru Mariana Anghel? „Pentru mine, credința are două dimensiuni: credința în Dumnezeu, care e prima și cea mai puternică, și credința în neam și țară. Acestea sunt cele două mari iubiri ale mele: iubirea de Dumnezeu și iubirea de neam și țară; tocmai de aceea cânt și cântece patriotice. Cred că fără aceste două sentimente puternice, care au asigurat rezistența credinței și neamului nostru în ciuda vicisitudinilor istoriei, noi, românii ne‑am fi dizolvat demult. Și cred că aceste două sentimente ne mențin pe noi drepți și puternici ca stejarul. Încerc din tot sufletul meu să le insuflu românilor iubirea de Dumnezeu și iubirea de neam și țară prin ceea ce cânt și prin exemplul personal”.

Să îi mulțumim doamnei Mariana Anghel pentru această întâlnire minunată, prin care le‑a permis cititorilor să îi cunoască crezul și sufletul, și lui Dumnezeu, Care i‑a dăruit vocea inegalabilă cu ajutorul căreia surprinde în melodiile sale frumusețea sufletului românesc și o transmite mai departe, în calitate de artistă, de mamă, de profesoară. Prin cântul ei, artista s‑a contopit și a devenit una cu sufletul românesc, pe care îl cântă cu o tainică frumusețe.

Raluca PRELIPCEANU