Revista:

Monahismul in fata integrarii europene

Europa, integrare, curs euro în crestere, euro-granite, euro-ali­men­te, euro-animale, euro-Omul…, chiar si euro‑calugarul… Acestea sunt noile cuvinte introduse aproape cu forta în vocabularul întregului glob. Biata „Terra”! asista neputincioas` la schimbarile majore ce se petrec cu Ea si nu e în stare decât sa strige catre Creator: „Salveaza‑ma, Doamne!” Strigatul Ei strabate Universul si ajunge la Tronul Ceresc, unde Tatal Ceresc spune: „Asteapta putin…
Calugarii-Oameni

… mai sunt ascunşi în pântecul tău câţiva CĂLUGĂRI-OAMENI, şi pentru rugăciunile lor, iată, am să liniştesc CUVÂNTUL, mările şi oceanele, ţările şi munţii lor şi cu lacrimile acelor CĂLUGĂRI-OAMENI am să spăl păcatele tale, Terră desfrânată şi am să-ţi redau strălucirea, liniştea şi PACEA ­Edenului…”
Acesta ar fi un posibil scenariu în iconomia divină. O să îmi spuneţi că e absurd şi imposibil… Iar eu o să vă aduc aminte de Ninive şi de Sodoma şi Gomora, cele două scenarii care au fost posibile din marea milă şi dreapta judecată a Domnului, unul spre salvare întru dragostea desăvârşită a Domnului, cu tot ceea ce avea bun oraşul Ninive, cu toţi ninivitenii căzuţi în genunchi şi plini de la­crimi, regrete şi umilinţă…, şi celălalt ras de pe faţa pământului şi care a lăsat în urmă spre amintire doar o sărătură încremenită, lipsită de viaţă.
CĂLUGĂRII-OAMENI au de multe ori aspect de nebuni şi chiar acţiunile lor sunt uneori hilare în faţa euro-călugărilor.
În timp ce aceştia din urmă se şcolesc la mari universităţi, CĂLUGĂRII-OAMENI rătăcesc prin peşteri, prin păduri ascunse, recită psalmi pe de rost şi plâng cu lacrimi fierbinţi pentru fiecare vietate, plantă sau om, atacat, distrus sau pierdut. Ei nu au făcut rost de broşura „Politica Agricolă Comună”, nici de pliantul „Ghid U.E.”, nu participă la întâlniri pan-europene pe teme religioase şi agricole, unde vin specialişti din toate colţurile Europei să îi înveţe Agricultură Ecologică… Dar CĂLUGĂRII-OAMENI ştiu că există pe Terra o ţară, România, care a fost zeci de ani Grânarul Europei şi acum, în momente de tulburări climatice, ei cheamă un Avva care le dă binecuvântare şi plantează un ciot uscat, apoi ridică toţi mâinile la Cer în rugăciuni, cu lacrimi fierbinţi şi Cel Milostiv îşi revarsă binecuvântarea cu rouă şi ploaie, desţelenind sufletele lor şi pământului dând roadă binecuvântată.
CĂLUGĂRII-OAMENI îl au ca mentor desăvârşit pe Sf. Teodosie – începătorul vieţii de obşte, care a trăit cu sute de ani în urmă în mij­locul pustiei, la ieşirea din Bethleem şi care, prin dragoste în Hristos, a strâns în peşterile pustiei sale trei mii de CĂLUGĂRII-OAMENI şi i-a învăţat să lucreze (rucodelie) coşuri împletite şi apoi să se roage în Duh şi Adevăr. Apoi trimitea pe unii din ascultători, care plecau să vândă coşurile şi să cumpere mâncare suficientă pentru trei mii de suflete.
Euro…
Euro-călugării au norme şi contracte în toate colţurile lumii, pentru produsele lor de atelier (pictură, haine preoţeşti, obiecte de cult bisericesc) şi sunt plătiţi, bineînţeles, cu mulţi euro. De aceea superiorii lor consideră că nu trebuie pierdută nici o clipă fără producţie şi pornesc atacul chiar şi noaptea, reducând vizibil orele de rugăciuni şi somn, în favoarea producţiei, iar în timpul zilei se ocupă cu cazatul celor din hotelul proaspăt construit în ­curtea mânăstirii şi ridicat cu forţe proprii.
C`lug`rii-Oameni
CĂLUGĂRII-OA­MENI trăiesc în ostroa­vele lor, având drept ocupaţie principală rugăciunea curată pentru întreaga omenire şi ajutorarea celor ce sunt în pragul căderii, în cădere sau chiar a celor căzuţi, pentru că ei sunt conştienţi de cele jurate în faţa lui Hristos: „De ce ai venit aici, frate?” „Doresc viaţă pustnicească, prea cuvioase părinte!” Apoi au urechile bine destupate când li se citesc cele trei voturi: sărăcie de bună voie, castitate, ascultare necondiţionată.
Având aceste ingrediente, peste care au aruncat un strat gros de Iubire în Hristos, încearcă să se mântuiască şi să-i tragă şi pe ceilalţi în Împărăţia Cerurilor, construind astfel suflete mântuite.
Euro-călugărul este îndemnat de spiritul său civic să construiască frumoase ziduri şi minunate biserici în interiorul lor, dar să nu uităm niciodată că atunci:

„Ei, de care lumea nu era vrednică, au rătăcit în pustii şi în munţi şi în peşteri şi în crăpăturile pământului” (Evrei 11).