Revista:

Actualitate panortodoxa si monahala

Faimoasa biserica Sfânta Vineri va fi recladita

 

Pe data de 23 martie a.c., PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a aşezat piatra de temelie pentru noua Biserică Sfânta Vineri, după mai bine de două decenii de la demolarea acesteia de către regimul comunist (iunie 1987). Ea va fi reconstruită la aproximativ 150 m distanţă de vechiul amplasament – în imediata apropiere a Teatrului Evreiesc. Terenul destinat ansamblului – biserica şi clopotniţa (demolată cu zece ani mai devreme decât biserica, în 1977) – este oferit de către Primăria Sectorului 3. Părintele Gelu Bogdan, parohul fostei Biserici Sfânta Vineri, va fi cel care se va ocupa de coordonarea lucrărilor nou­lui locaş. Acesta va respecta atât dimensiunile, cât şi stilul celebrei biserici bucureştene înălţate în anul 1645.

Manastire ortodoxa contestata de ceceni şi osetini

 

Preşedintele Consiliului muftiilor din Rusia, Rawil Gainutdin, protestează vehement în aceste zile împotriva planului de construcţie a unei mănăstiri ortodoxe pe locul masacrului de la Beslan, din anul 2004. Masacrul a lăsat în urma sa 334 de victime, dintre care 186 copii, majoritatea celor ucişi fiind creştini ortodocşi. Muftiul a ţinut să sublinieze recent faptul că Biserica Rusă, prin acest gest, doreşte să acapareze, fără drept de apel, tragedia de la şcoala din oraşul osetin Beslan. „A prezenta evenimentele de atunci ca pe o dramă ce a lovit doar pe ortodocşi constituie un act iresponsabil. Dacă se va accepta ridicarea unei mănăstiri ortodo­xe în acest loc, atunci milioane de musulmani din zonă s‑ar simţi ofensaţi şi marginalizaţi. Un monument care să co­memoreze acestă tragedie naţională, dar care să nu facă referie la vreo religie, iată de ceea ce avem nevoie astăzi”.Atât autorităţile, cât şi Biserica Ortodoxă Rusă nu par însă dispuse să ţină cont de opiniile preşedintelui Gainutdin.

Kosovo ‑ patrimoniul cultural‑religios sârb amenintat

 

Ministrul sârb al Afacerilor Externe, Vuk Jeremič, a declarat recent la Paris, în cadrul unei reuniuni a Consiliului executiv UNESCO (7 aprilie 2008), că încercările de profanare şi distrugere a patrimoniului cultural sârb, prin care se doreşte scrierea unei alte istorii pe ruine­le trecutului ortodox al Serbiei, ar trebui aspru pedepsite de acum înainte.
El a reamintit cu acest prilej că în ulti­mul deceniu, în Kosovo, extremiştii albanezi au distrus peste 150 de bise­rici şi mânăstiri ortodoxe, majoritatea datând din secolul al XIV‑lea. Cele mai negre zile pentru locaşurile ortodoxe din Kosovo s‑au dovedit a fi cele din martie 2004, când în aproape o lună de zile au căzut mistuite de flăcări 35 de biserici şi mânăstiri ortodoxe, toate aparţinând patrimoniului cultural‑religios sârb.

Vladicaesc Polul Nord

 

Pe data de 6 aprilie a.c., Arhiepiscopul Ignatie de Petropavlovsk şi Kamceatka, împreună cu 2 preoţi şi un diacon, a săvârşit prima liturghie ortodoxă la Polul Nord (Camp Borneo). Liturghia a avut loc într‑un cort special amenajat pentru această ocazie, pe un sloi de gheaţă, la o temperatură de ‑25°C. Cortul, adăpostind 15 marinari, a fost sfinţit de către Arhiepiscopul Ignatie în cinstea celor 12 apostoli, „ca o mărturie că învăţătura Mântuitorului Iisus Hristos a ajuns până la marginile pământului”. Liturghia a durat trei ore, slujitorii fiind îmbrăcaţi în odăjdii largi, peste cunoscutele costume polare. Cu acest prilej, primarul oraşului Petropavlosk din Kam­ceatka a primit Taina Botezului şi pe cea a Mirungerii, devenind astfel primul om botezat la Polul Nord.

 

Religia în şcolile din Bulgaria

 

Mai mult de jumătate dintre bulgari (61,4%) sunt de accord cu predarea religiei în şcoli, împotriva acestui obiect de studiu pronunţându‑se doar 25,6% din populaţie. Acestea sunt cele mai recente date privitoare la subiectul religie publicate în urma unui sondaj de opinie efectuat de către Institutul pentru o Societate Deschisă din Sofia. Deşi o ţară în care ateismul a atins în perioada comunistă cote uluitoare, Bulgaria pare să‑şi revină astăzi încetul cu încetul.
Dacă la începutul anilor ’90 lucrurile pe tărâm religios au demarat destul de greu la sud de Dunăre, în prezent, posturile de radio ortodoxe (menţionăm posturile Sf. Ioan de Rila şi Cucuzel), editurile şi publicaţiile religioase (cele mai multe cu pagină de internet) reuşesc, prin dezbateri vii, să aducă în locaşurile de cult foarte mulţi bulgari, indiferenţi din punct de vedere religios în anii trecuţi.

 

Senatori pravoslavnici împotriva Sfântului Valentin

 

Membrii comitetului pentru politici sociale din cadrul Consiliului Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus) au aprobat, la sfârşitul lunii martie a.c., în unanimitate, instituirea sărbătorii Sfin­ţilor Petru şi Fevronia (8 iulie), ca săr­bătoare a familiei pentru credincioşii orto­docşi din Rusia. Senatorii ruşi au criticat cu acest prilej sărbătoarea „vul­gară” şi „interesat‑consumistă” a Sfântu­lui Valentin. „Avem nevoie cu toţii de o sărbătoare care să celebreze dragostea conjugală şi fericirea familială şi care să fie întemeiată pe tradiţiile noastre culturale” – a declarat după întrunire, pentru agenţia RIA Novosti, preşedinta comitetului pentru politici sociale Valentina Petrenko.
Sfinţii Petru şi Fevronia au trăit la sfârşitul secolului al XII‑lea şi începutul celui de‑a‑l XIII‑lea. Născut într‑o familie princiară din vechea cetate Murom (regiunea Vladimir), Petru a dorit să ia de soţie o tânără de condiţie modestă, pe nume Fevronia. Nobilii nu au fost însă de acord cu o astfel de căsătorie. În urma acestei împotriviri, tânărul Petru a ales cununia cu Fevronia, fără să mai rămână o clipă în scaunul său princiar. După ce au trăit ani îndelungaţi împreună, cei doi soţi au trecut la cele veşnice în aceeaşi zi, şi aproape în acelaşi ceas, în anul 1228.
Patriarhia moscovită şi monahii din Rusia recomandă această fericită familie ca model demn de urmat pentru cre­din­cioşii lumii de astăzi.