Lumea Monahilor nr.100, octombrie 2015

LM 100

EDITORIAL     – APOSTOLII NEAMULUI ROMÂNESC ÎN SECOLUL XX

În secolul XX Biserica Ortodoxă Română a fost supusă loviturilor ideologiei comuniste. Statul a încercat atunci să-i limiteze acţiunea în public, să îi şubrezească structura interioară, infiltrând-o cu oameni aleşi de el şi, mai ales, să-i combată învăţătura prin toate mijloacele, mergând de la minimalizare şi până la discreditarea uzând de falsuri grosolane.

Ortodoxia românească a răspuns în mai multe moduri, încercând să se adapteze unui mediu totalmente ostil cu care nu se mai întâlnise nici măcar în perioada dominaţiei otomane. E remarcabil şi, în acelaşi timp, paradoxal, că în plină campanie atee, într-o vreme în care s-au demolat biserici şi mânăstiri şi au fost închişi peste 3000 de clerici, în Biserica Ortodoxă Română au lucrat părinţi plini de har, în stare să-i călăuzească pe credincioşi, să le întărească rezistenţa prin rugăciune, să-i adune în jurul mânăstirilor, să le insufle iubirea de vrăjmaşi, atunci când regimul vorbea de ura de clasă.

Numiţi, după evenimentele din decembrie 1989, „mari duhovnici” (sintagmă discutabilă, dar închegată spontan în cercurile de laici care au scris despre ei), aceşti părinţi au avut în plus faţă de ceilalţi păstori o sumă de harisme recunoscute deja de evlavia populară care-i cinsteşte spontan ca sfinţi. Sunt deja voci, unele chiar ale unor sinodali, care recomandă canonizarea lor in corpore, printr-o zi specială dedicată lor în calendar.

De-a lungul celor o sută de numere ale revistei noastre le-am dedicat marilor duhovnici români spaţii ample. Nu numai interviuri cu ei, ci şi despre ei, împreună cu reportaje sau eseuri care au încercat să le prezinte viaţa, să le aducă la lumină virtuţile, pentru pilda şi sporirea noastră lăuntrică. Acum, când aniversăm un număr rotund de apariţii, ne‑am gândit să alegem dintre ei 12 figuri exemplare. I-am denumit „apostolii neamului”, pentru că truda lor de răspândire a evangheliei în plină dictatură, trudă pentru care au plătit, mulţi dintre ei, cu ani grei de închisoare, poate fi asemănată lucrării Apostolilor care au vestit lumina Evangheliei în plin întuneric păgân. Fără îndoială că selecţia pe care am făcut-o îi nedreptăţeşte pe mulţi dintre ei. Marii noştrii duhovnici, sau apostolii neamului românesc din secolul XX, au fost mult mai mulţi de 12. Mult mai mulţi! Dar am ales să ne limităm la acest număr simbolic din raţiuni de spaţiu, dar şi pentru că toţi cei 12 au avut publicate în revista noastră interviuri şi materiale care le-au reflectat viaţa şi învăţătura. Unii dintre ei au trecut de fruntariile acestei lumi înainte ca vreunul din redactorii noştri să îi poată intervieva. Nădăjduim, aşadar, să nu-i fi supărat pe ucenicii celor care nu se regăsesc acum între copertele acestui număr aniversar al „Lumii Monahilor”. Le promitem că ei vor apărea pe viitor aici, aşa cum v-am obişnuit.

Articole asociate: