Lumea Monahilor nr. 118, aprilie 2017

coperta LM 118

EDITORIAL  –  CUVÂNT DESPRE ÎNVIEREA DOMNULUI AL CELUI ÎNTRE SFINȚI PĂRINTELUI NOSTRU SFÂNTUL IOAN GURĂ DE AUR

De este cineva creştin bun şi iubitor de Dumnezeu, să se îndulcească de acest praznic bun şi luminat. De este cineva slugă înţeleaptă, să intre întru bucuria Domnului său.

De s‑a ostenit cineva postind, să‑şi ia acum dinarul.

Dacă a lucrat cineva din ceasul dintâi, să‑şi ia acum plată dreaptă; de a venit cineva după ceasul al treilea, mulţumind, să prăznuiască; de a ajuns cineva numai după ceasul al şaselea, de nimic să nu se îndoiască, pentru că de nimic nu se va păgubi; de s‑a lipsit cineva şi de ceasul al nouălea, să se apropie, de nimic îndoindu‑se; de a ajuns cineva numai în ceasul al unsprezecelea, să nu se teamă că a zăbovit.

Că milostiv fiind Stăpânul, primeşte pe cel din urmă ca pe cel dintâi; odihneşte pe cel din al unsprezecelea ceas, ca şi pe cel ce a lucrat din ceasul întâi; pe cel de pe urmă îl miluieşte şi pe cel dintâi îl mângâie; aceluia plăteşte şi acestuia dăruieşte; faptele le primeşte, voinţa o cuprinde; El cinsteşte osteneala sa, laudă buna odihnă.

Pentru aceasta, intraţi toţi întru bucuria Domnului vostru: şi cei dintâi, ca şi cei din urmă luaţi plată; bogaţii şi săracii, împreună dănţuiţi; cei ce v‑aţi înfrânat şi cei leneşi, cinstiţi ziua; cei ce aţi postit şi cei ce n‑aţi postit, veseliţi‑vă astăzi…

Masa este plină, ospătaţi‑vă toţi! Viţelul este mare, nimeni să nu iasă flămând!

Toţi să vă îndulciţi de ospăţul credinţei; toţi să luaţi bogăţia bunătăţii!

Nimenea să nu plângă pentru sărăcie, că s‑a arătat Împărăţia tuturor.

Nimeni să nu se tânguiască pentru păcate, că iertarea a strălucit din mormânt.

Nimeni să nu se teamă de moarte, că ne‑a slobozit pe noi moartea Mântuitorului.

Stinsu‑o‑a pe ea Cel ce a fost ţintuit de ea.

Prădat‑a iadul Cel ce S‑a pogorât la iad.

Amărâtu‑l‑a pe el, Cel care l‑a făcut să guste din Trupul Său.

Şi aceasta mai înainte cunoscând, Isaia a strigat: Iadul s‑a tânguit, întâmpinându‑Te pe Tine jos. Iadul s‑a tânguit pentru că a fost batjocorit; batjocoritu‑s‑a că s‑a surpat; batjocoritu‑s‑a că a fost înlănţuit. Luat‑a un trup şi s‑a văzut în faţa lui Dumnezeu; luat‑a pământ şi s‑a întâlnit cu cerul; luat‑a ceea ce este văzut şi a căzut în ceea ce este nevăzut.

Unde‑ţi este, moarte, boldul? Unde‑ţi este, iadule, biruinţa? Sculatu‑S‑a Hristos şi tu ai fost biruit.

Sculatu‑S‑a Hristos şi au căzut dracii.

Înviat‑a Hristos şi se bucură îngerii.

Înviat‑a Hristos şi viaţa saltă de bucurie.

Înviat‑a Hristos şi nici un mort nu este în groapă.

Că Hristos, înviind din morţi, S‑a făcut Începutul Învierii celor adormiţi.

Aceluia este Slava şi cinstea în vecii vecilor. Amin!

Articole asociate: