






|
 |
Precizare redactionala de Razvan BUCUROIU |
Un text mai vechi (de acum aproape 4 ani) al redactorului nostru Gheorghiţă Ciocioi, postat şi pe site-ul Lumea credinţei, a fost cu rea-voinţă interpretat de către nişte agitatori ai blogosferei care au pierdut şi cea elementară măsură, drept o ofensă (in)directă la adresa Părintelui Iustin Pârvu. În articolul de acum 4 ani era vorba despre codul de bare (interpretat de unii ca purtător al „semnului fiarei”: 666). Acolo autorul se lăsase convins de un punct de vedere mai moderat, tot al unui mare duhovnic (Părintele Porfirie), pe care-l şi cita în context. În recentul apel lansat de marele trăitor şi rugător de la Petru-Vodă era vorba de o „încercare” mai recentă – paşapoartele biometrice – unde iarăşi părerile unor mari duhovnici ortodocşi, români sau străini, nu sunt neapărat convergente. Probabil că se va mai discuta mult despre aceste lucruri, dar un fapt rămâne cert: nici d-l Ciocioi şi nici Redacţia revistei noastre n-au intenţionat vreo ostilitate sau ireverenţă faţă de Părintele Iustin Pârvu, despre care am scris admirativ în nenumărate rânduri (colecţia revistelor „Lumea Credinţei” şi „Lumea Monahilor” stă mărturie) şi pe care continuăm să-l preţuim atât pentru prestanţa luptătorului de ieri, cât şi pentru aceea a duhovnicului de azi.
Oricât l-am preţui pe Părintele Iustin, care a găsit de cuviinţă să adopte în apelul respectiv un ton mai categoric, nu putem să nu înregistrăm şi existenţa altor puncte de vedere, cum ar fi bunăoară cel al Părintelui Arsenie Papacioc, la rândul său o mare autoritate duhovnicească sau al Părintelui Adrian Făgeţeanu – o alta culme a monahismului românesc – a cărui bună-credinţă şi integritate morală sunt mai presus de orice comentariu. În plus, nu considerăm că existenţa unei diversităţi de opinii, chiar la acest înalt nivel duhovnicesc, poate fi considerată păgubitoare sau vinovată. Ba din contră, dăm slavă Bunului Dumnezeu că poporul nostru dreptcredincios încă mai are astfel de călăuzitori de care să ne folosim!
Noi pur şi simplu încercăm să înţelegem concret, din cumpănirea mai multor sfaturi duhovniceşti, care este şi eventuala gravitate mistică a introducerii paşapoartelor menţionate, ca şi a cipurilor în general, pentru că în privinţa gravităţii ei în ordinea civilă sau judiciară mai toată lumea este de acord, considerând-o pe drept cuvânt un abuz şi o lezare a libertăţii individuale a tuturor cetăţenilor (indiferent de religie sau confesiune). Intenţionăm chiar organizarea unei dezbateri publice pe această temă (care va avea loc joi 22 ianuarie, ora 12,00 la Sala Radio, sub egida A.Z.E.C.), în care să-şi spună cuvântul reprezentanţii fiecărui front de opinie, într-o confruntare deschisă, liberă şi civilizată, fără condamnări a priori sau răstălmăciri înveninate ale celor de la „peluză”. Scopul nostru, ca oameni de presă responsabili şi asumaţi, nu este acela de a impune prin presiune un anumit punct de vedere, ci să înlesnim un spor de lămurire onestă şi chibzuită, într-o chestiune care ne priveşte pe toţi deopotrivă.
Dincolo de problema în discuţie, constatăm însă cu amărăciune şi îngrijorare (iar cazul va fi dezbătut curând şi în cadrul A.Z.E.C.) că există colegi de-ai noştri de breaslă care caută să exploateze senzaţionalist împrejurările şi să-şi mediatizeze intempestiv fie obsesiile (mai mult sau mai puţin întemeiate), fie chiar frustrările personale, folosind ca paravan declaraţiile publice ale Părintelui Iustin Pârvu. Astfel de oameni, care dovedesc că n-au nici un fel de conştiinţă eclezială prin chiar vrajba şi suspiciunea fără margini pe care încearcă să le inoculeze între credincioşi, apelând la cele mai contestabile procedee (mistificări, insinuări, calomnii, procese de intenţie, răstălmăciri, decontextualizări, limbaj suburban etc.), credem că fac un grav deserviciu pe termen lung atât Ortodoxiei, cât şi deontologiei gazetăreşti.
Facem deci apel la colegii de breaslă şi la cititorii noştri oneşti să aibă în acest context o atitudine lucidă şi măsurată, să nu se lase angajaţi în diversiuni ieftine sau în polemici sterile, să se străduiască a păstra, în pofida oricăror provocări, linia de echilibru, moralitate şi cuviinţă a celor ce năzuiesc să fie cu adevărat creştini-ortodocşi atît în credinţa lor, cât şi în manifestările acesteia.
Nu uitaţi: suntem de aproape 6 ani împreună şi niciodată nu ne-am abătut de la corectitudinea şi devotamentul faţă de ADEVĂR şi faţă de dvs, cititorii noştri. De ce am face-o acum, când mai avem atâtea să ne spunem?!?
Răzvan Bucuroiu
Click aici pentru a va intoarce in pagina de editoriale.
Comentarii:
|
1. Georgescu Doina
|
2009-01-19 23:06:11
|
| |
Parintele Iustin Parvu,este in duhul Sfintilor Parinti in aceasta problema.Apelul dumnealui l-am inteles corect,catre ce fel de lupta ne indeamna.Rauvoitorii i-au rastalmacit vorbele in fel si chip.Nu vreau sa fac nici cel mai mic compromis de bunavoie cu libertateaa data mie de BUNUL DUMNEZEU.Cred cu tarie ca micul compromis il va atrage dupa sine si pe cel mare si pierzator de mantuirestantarea pe mana si pe frunte.Despre felul in care vor reactiona multi dintre crestini,avem multe informaatii de la parintii bisericii din vecime,sau mai apropiati de zilele noaste.Vor primi stiind bine despre ce este vorba.Dumezeu sa ne lumineze.Amin
|
2. cosmin
|
2009-01-20 09:13:47
|
| |
Pt Lumea Credintei : Pentru ca doriti sa aduceti in atentie mai multe pareri, ar fi bine sa vedem si pe pr Teofil Paraian, pr Rafail Noica si alti duhovnici cu opiniile lor.
|
3. Andrei
|
2009-01-20 11:52:23
|
| |
Cu respect va sugerez, ca inainte de dezbatere sa cautati sa va si documentati temeinic, din multimea de materiale care exista cel putin pe internet, dar nu numai, pentru a nu porta discutii sterile "dupa ureche", cu interpretari personale, in spirit protestant, ci sa analizati problema serios si profund, si cu argumentele din "tabara" pe care n-o agreati foarte tare. Va sugerez sa cititi marturiile si explicatiile incluse in cartea "La apusul libertatii" de Parintele Hristodul Aghioritul si pe cele incluse in cartea "Apocalipsa 13" (trecand peste titlul nefericit). Ambele contin explicatii si marturii grecesti si athonite de cea mai mare valoare si de netagaduit din punct de vedere al ortodoxiei. Speram sa oferiti si de aceasta data inregistrarea dezbaterii si sa incercati un "live" si cu parintele Iustin, spre a spulbera indoielile celor care le mai au. Doamne, ajuta!
|
4. Razvan Bucuroiu
|
2009-01-20 14:26:10
|
| |
Stimati cititori, Va multumim pentru sfaturi/sugestii/observatii/trimiteri. Constat cu bucurie ca tonul asezat, potrivit unor convorbiri crestine, este mult mai folositor decat avalansa de "anatemizari" virtuale! Vom incerca - ca intotdeauna! - sa ne documentam cat mai bine asupra chestiunii luate in discutie. Mai mult, am invitat specialisti in domeniu care sa aduca lumina in aceasta problema. Dupa cum stiti, la Dezbatere va fi prezenta si manastirea Petru Voda prin reprezentantii trimisi de Parintele Iustin. Eu unul sper intr-o lamurire cat mai profunda a situatiei, insa invrajbirea aceasta nemapomenita nu aduce nici un folos, de orice parte am fi (sau am parea ca suntem...). De altfel, numai diavolul separa si arunca oamenii (crestinii) in tabere diferite, asmutindu-i unii contra altora. Deci, ceea ce ni se intampla acum trebuie privit cu atentie si citit intr-o cheie duhovniceasca mai profunda, dar si pe termen mai lung. Batalia va fi indelungata, iar daca de la primele "salve" ne-am dezbinat cu asemenea inversunare anticrestina, ma intreb cu groaza ce va urma in viitor?!
|
5. Mircea Puscasu
|
2009-01-20 19:16:27
|
| |
Poate va amintiti situatia petrecuta in viata Sfantului Ioan Hrisostom, cand pustnicii, batrani purtatori de Dumnezeu, ies in cale trupelor imperiale trimise impotriva populatiei. Niste batrani slabi, filiformi, in piei de animale, ciufuliti, cu barbile incalcite, in fata cavaleriei imperiale cu armuri, cu sabii, cu lancii. Cei slabi si desculti, dar purtatori de Dumnezeu, ii intorc inapoi pe soldatii cei puternici, sa-i spuna imparatului ca acesti oameni care ii doreste el morti nu sunt ai lui, nu le-a dat el viata, deci nu le-o poate el lua. Poate va amintiti si de episodul, smerit si slavit, din viata Sfantului Leon ce a fost papa (arhiepiscop) al Romei in sec.V, in care iese singur in fata unei invazii barbare conduse de Attila Hunul si , dupa o convorbire de taina, Attila isi intoarce toate armatele si nu ataca Roma. Cutremuratoare imagine: un mosulet mic de statura, dar purtator de Dumnezeu, drept, smerit, bland sta senin in fata lui Attila "Biciul lui Dumnezeu", de a carui frica tremura toata Europa, care nu gasise nici o opozitie militara pe masura armatelor sale sangeroase, si dupa cateva cuvinte cu putere multa Attila i se supune si isi intoarce armatele lasand Roma neatinsa. Sigur ca de-a lungul timpului au fost destui cei ce nu au avut loc in sufletele lor sa primeasca cuvintele Sfintiilor contemporani lor, nu au avut ochi si urechi de vazut si auzit adevarul, ba chiar i-au ucis pe cei ce au marturisit dreapta vietuire si dreapta credinta, ce presupune libertate si virtute. Insusi Hristos, Cuvantul lui Dumnezeu, Izvorul Intelepciunii, este rastignit de cei ce nu doreau sa fie deranjati din confortul sufletesc in care se autoinstalasera, pentru ca le vestea o fericire inconfortabila, o fericire in prigoane, infometare, in plans, in saracia duhului, in ocara si cuvinte rele. Astazi sfinti contemporani noua au marturisit prin viata lor ca au gustat fericirea cea vestita de Hristos. Fericirea prea dulce ca sa mai para amara au gustat-o in puscarii, in prigoane, in denigrari, in marginalizari. Unii au murit in ele fericiti, lasandu-si in urma marturie, oasele binemirositoare si facatoare de minuni. Altii mai traiesc si rugaciunea lor tin tara. Mai trimit cuvinte smerite si cu putere multa poporului lor pe care-l iubesc, si pentru care isi sacrifica si acum la 90 de ani toata vremea, alinand, indrumand, purtand de mana spre Dumnezeu ca unii ce cunosc drumul, ca-l fac mereu. In principiu, acesti sfinti, Parintele Arsenie si Parintele Iustin, indeamna impreuna indemnul evanghelic "Pocaiti-va ca s-a apropiat Imparatia Cerurilor", poate doar accentul cade la fiecare in mod diferit (la Parintele Arsenie mai mult pe "pocaiti-va", iar la Parintele Iustin mai mult pe "s-a apropiat Imparatia"). Oricum, anii de temnita si suferinta demna pe care ii au in spate amandoi, striga impreuna de la sine. De ce ne-am smintit noi? Cred ca ni s-a tulburat confortul sufletesc in care ne instalam autosuficienti. Ca ni s-a vestit ca au venit vremuri de rastigniri, prigoane, plans si saracie. Pentru ca noi credeam ca le putem avea pe amandoua. Si viata duhovniceasca si confort material, caldut. Este la noi un curent care isi doreste Impartasire foarte deasa, dar si mancare de frupt, si isihasm si televiziune cu 100 de canale, si duhul Sfintilor Parinti si masini luxoase, si marturisire ortodoxa si cipuri in pasaport, sa nu ne stricam cu puternicii zilei, sintetizand , un crestinism fara cruce, un eshaton apocatastatic, fara iad, doar cu norisori, un trai roz fara sfarsit. Spectrul apropiat al crucii ne inspaimanta, ne face sa ne indreptatim comoditatile cu orice pret chiar mintindu-ne ca e normal sa fim amprentati, ascultati, urmariti. Toate aceste tehnici de control total al persoanei deschid portile unor abuzuri ale celor puternici asupra celor slabi, fara precedent in istoria omenirii. In fata acestor abuzuri se ridica smerit si demn sfintii contemporani, ca altadata Sfantul Leon si Sfintii Pustnici, indemnandu-ne si pe noi sa nu acceptam cucerirea in pasi marunti, vicleana, perfida a libertatii noastre. Sfintii ne indeamna din dragoste cu duiosie, iar unii dintre noi ii acuza ca ne tulbura rutina caldicica a pravilei de rugaciune, uitand ca Dumnezeu nu e pravila ci Iubire. Sa urmam sfintilor nostri, fara frica, senini, deschisi spre jertfirea de sine, amintindu-ne ce scriu parintii filocalici (Cuv. Petru Damaschinul talcuind Fericirile) ca varful si implinirea vietii duhovnicesti este cununa muceniceasca, ganduri ce rasuna peste veacuri in viata si cuvintele sfintilor contemporani: Implinirea rugaciunii inimii duce la mucenicie- sfantul cuvios mucenic Daniil (Sandu Tudor).
|
6. Ionut Lupascu
|
2009-01-20 22:36:46
|
| |
In cartea "Smerenia si dragostea, insusirile trairii ortodoxe", Ed. Fundatia Traditia Romaneasca ASCOR 2002, la pagina 159, Parintele Sofian Boghiu a scris un capitol profetic, in care descrie cum va fi pe vremea antihristului. Va rog sa cititi acest capitol. In alta ordine de idei, exista o inregistrare a Pr Cleopa Ilie in care sfintia sa declara ca antihrist s-a nascut deja. Parintele Arsenie Papacioc declara astazi intr-un interviu ca "Parintele Iustin Parvu are dreptate in cele afirmate recent" (http://www.calauzaortodoxa.ro/mari-duhovnici/parintele-arsenie-papacioc-despre-parintele-justin-are-dreptate/). In anul 2002 la conferinta organizata de ASCOR "Serile filocalice" la care a fost invitat Pr Rafail Noica, sfintia sa a declarat ca codurile de bare care vor precede cipurile contin numarul 666 si ne sfatuieste "sa ne rugam ca Dumnezeu sa ne pazeasca in zilele acelea deoarece ele vin cu repeziciune". Mai pomenim aici si de Cuv Paisie Aghioritul care declara in volumele "Trezire duhovniceasca" si "Cu durere si dragoste pentru omul contemporan" ca cipurile din buletine si pasapoarte (purtatoare de numarul 666) sunt inceputul lepadarii de credinta, acceptarea acestora fiind o mare cadere duhovniceasca. Vedem deci ca parerile acestor Parinti in Duh filocalic converg si aparent unii au avut impresia ca ele sunt divergente. Sa luam aminte, sa nu ne temem si sa ne rugam ca Bunul Dumnezeu sa ne dea curaj, si sa cerem pururea ajutorul Lui, deoarece fara El nu putem face nimic: Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu miluieste-ma pe mine pacatosul/pacatoasa! Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu mantuieste-ne pe noi! Amin
|
7. Stepan I
|
2009-01-21 06:33:19
|
| |
Cert este ca latul se strange din ce in ce mai repede. Parca deja exista o graba din partea ...cuiva, sa ne vada mai repede aserviti. De atata grija pentru bunastarea, prosperitatea, linistea si fericirea noastra ca cetateni europeni, am inceput sa ne stransi in brate pana la sufocare . Chiar ca avem nevoie de solidaritate intre noi, crestinii !
|
8. Razvan Bucuroiu
|
2009-01-21 12:57:51
|
| |
Va multumesc tuturor pentru mesaje. Da, ma gandesc si eu cu seriozitate la alegerea aceasta la care deja suntem chemati, prin bunastarea mondialista: crucea sau painea... Oare se exclud ele una pe alta (nu individual, ci la scara intregii suflari ortodoxe din Romania)? Din cate se pare, da... Dar asta nu pentru ca Dumnezeu vrea suferinta, foamete, nenorociri. Ci pentru ca noi nu suntem destul de maturi duhovniceste sa intelegem care este ADEVARATA valoare a bunastarii! Cum dam de ea (cine o fi dat..), cum ne-o facem idol. Cum credem ca ni se cuvine, ca ASA trebuie sa fie. Da, asa trebuie sa fie daca si Dumnezeu vrea, spre binele nostru sufletesc si trupesc. Pana sa ne cheme la martiraj, Dumnezeu insa ne cheama la intelepciune. Caci un martiraj FARA intelepciune, fara constiinta profunda si sigura a ceea ce urmeaza sa faci, nu e martiraj. E fie prostie, fie sinucidere. Rezumand, Dumnezeu ne cheama intai la cunoastere. A Lui si a lumii. Numai dupa ce intelegi cate ceva din toate acestea, poti sti si care este relatia ta cu bunastarea dar - mai important - care este capacitatea si "culoarul" tau de jertfa si rostul acesteia! De un singur lucru insa as vrea sa scap(am): de frica! Frica asta excesiv-omeneasca nu aduce nimic bun, vreodata. Teama de Dumnezeu e una, frica alta. Dar pana si teama de Dumnezeu apare mai ales atunci cand - aidoma lui Petru - te indoiesti, sau atunci cand iti dispare dragostea. De Dumnezeu, evident. Atunci ramane si se intalaleaza numai frica, pe care altii o pot exploata foarte usor. Un om speriat inseamna o constiinta paralizata, usor de manevrat (cel mai bun exemplu: sectele. In bratele lor ajung, cel mai adesea, oamenii speriati!). (Atentie: nici o legatura punctuala a acestei afirmatii cu cazul luat in dezbatere publica de cateva zile incoace!!!) Sa ne pastram deci cumpatul si sa ne speriem atat cat trebuie, dar sa ne si lasam putin mai mult in seama lui Dumnezeu, care tine toata lumea aceasta!
|
9. Ion
|
2009-01-21 21:09:04
|
| |
Pr Sofian Boghiu scrie in cartea sa "Smerenia si dragostea" la pagina 165 urmatoarele: "Cci va veni Antihrist si desigur c el va avea libertatea aceasta de a face fel de fel de minuni, de scamatorii ca s-i nsele pe oameni. Mult lume va fi de acord cu el, nct majoritatea celor care vor lua msuri mpotriva acestei miscri vor fi suprimati. Vor rmne mai departe doar cei care triesc pentru viata aceasta. Cci nu toti vor fi mpotriva masoneriei, cnd va intra ea n actiune. Asa nct eu nu m pot lupta cu lumea ca s fie de acord cu mine. Eu mi fac datoria de crestin. C toat lumea stie cum s fac un bine, dar nu-i convine totdeauna acest lucru pentru c asta oblig la niste sacrificii, iar omul este dispus s rezolve ct mai simplu problemele vietii. Dac masoneria ti va da un numr cu care vei putea cumpra orice, vei putea s mnnci, vei putea s te mbraci, s petreci, s cltoresti unde vrei, foarte mult lume va fi de acord: ''Gata, drag, multumesc!''. Atunci lumea va fi mprtit: fiecare si va alege ceea ce-l va interesa. Cei care vor alege s sufere orice numai s fie alturi de Hristos vor fi o turm mic, asa cum spune Scriptura. Este un cuvnt n Evanghelie n care Mntuitorul se ntreab dac va mai fi credint pe pmnt..."
|
10. UnCrestin
|
2009-01-28 15:41:27
|
| |
Aduc si eu un mic si neinsemnat adaos celor spuse deja. Faptul ca Evangheliile (Apocalipsa) ne vorbesc despre semnul Fiarei, fara de care nu se va mai putea cumpara sau vinde, despre coacerea vremurilor si despre semnele clare ale apropierii sfarsitului (lepadarea de credinta, prigonirea crestinilor) de buna seama inseamna ca tot crestinul trebuie sa mediteze si sa-si puna intrebari asupra acestor lucruri (altfel ce rost ar mai fi avut sa fie scrise Sfanta Scriptura). Insa semnul vremurilor trebuie sa-l citim doar pentru a intensifica pregatirea pentru intampinarea lui Hristos, caci e de rau daca ne gaseste nepregatiti, nicidecum pentru a "combate" sau amana diversele prigoane (caci nu cred ca e cu putinta aceasta). Putem eventual sa amanam vremurile apocaliptice prin inscrierea noastra intr-o viata in Hristos, caz in care Dumnezeu ne va prelungi ragazul acordat pentru a face fapte bune aici. Analiza anumitor probleme legate de folosirea chipurilor intr-adevar arata ca persoanele pot fi controlate intr-o masura mult mai mare decat pana acum, ceea ce ofera mijloace mult mai performante celor cu rea credinta de pe acest pamant (care numai de cei cu dragoste de om nu e dominat global). Insa Scripturile ne spun clar ca primirea semnului va insemna apostazie, deci e clar ca va implica si negarea lui Iisus si a faptului ca esti crestin. (nici o tehnologie in sine nu poate insemna apostazie, nici teleportarea macar, daca aceasta ar fi posibila cu adevarat). Deocamdata acest lucru nu se intampla (obligatia de a-l nega pe Iisus). Insa sa fim atenti. Ni se spune de asemenea ca in vremurile din urma crestinii vor fi prigoniti. Semmnele vremurilor incep sa se arate de pe-acuma. Crestinul adevarat incepe sa fie acuzat deja ca e habotnic. Dogmele care exprima adevarul credintei crestine, adevarul despre Dumnezeu si mantuire, incep sa fie acuzate ca sunt ingraditoare. Se loveste puternic in dogmele credintei noastre ca ar fi chipurile cele care impiedica unirea. Acestea-s semnele viitoarei prigoane. Cand se va instala Antihrist, ni se spune ca va cere ca lumea sa se inchine lui, in locul lui Hristos, cred ca pe masura ce timpul va trece va fi din ce in ce mai greu sa fii adevarat crestin. Deja in zilele noastre, cum am mai zis, o gramada de oameni tipa in gura mare ca ei sunt crestini, dar daca vine cineva care tine de viata infranata, cu posturi, rugaciuni, lipsa de lux si dogme, deja e acuzat ca e habotnic, si chiar dispretuit daca nu chiar hartuit de cei din jur (sunt multi cei care arata semnele ca il vor primi cu bratele largi pe Antihrist). Astfel ca nu e greu sa ne gandim ca in cele din urma va fi sinucidere curata sa te declari crestin in Iisus Hristos. E posibil ca spre sfarsitul vremurilor sa fie nevoie sa-ti declari o data cu identitatea (indiferent ca pe chip sau pe alt suport) si religia. Si atunci, datorita prigoanei crestinul va avea teama sa declare acest lucru (insemnand sinucidere). Pe de alta parte, daca nu va primi mijlocul respectiv, nu va putea castiga mijloacele de trai. Deci cred ca in sensul acesta vor fi multi care vor renunta sa mai recunoasca credinta in Iisus, ci se vor declara in credinta impusa de Antihrist -ni se spune clar, negru pe alb ca acesta va dori ca toti sa i se inchine lui- (crezand poate ca indeplinesc o simpla formalitate ca sa-si castige painea). Ori asta e apostazie, o simpla vorba e apostazie (sa ne amintim de Sf Apostol Petru care de teama a zis ca nu-l cunoaste pe Iisus, dar care apoi s-a cait), un simplu Da sau Nu din dat din cap e marturisire sau apostazie. Nu e cale de bun simt sa putem gandi ca simpla primire a unui chip e apostazie, si nici ca neprimirea lui e mucenicie, atat vreme cat nu are nici o legatura (inca) cu marturisirea propriei credinte si adevaratului Dumnezeu. Putem doar considera acest lucru pentru urmarirea vremurilor.
|
11. uncrestin
|
2009-01-28 15:55:59
|
| |
Ca fiind doar un inceput vag pentru vremea cand a spune ca esti crestin (crezand in Iisus care a purtat crucea, nu in religia mondiala a lui Antihrist, cel care va ura dogma, pentru ca dogma e singura care arata cine e adevaratul Dumnezeu) primind chipul va insemna sinucidere, iar neprimirea lui va insemna a muri de foame. Cum bine zicea domnul Bucuroiu despre a cunoaste mai intai, sa aflam si sa ne fie clar in ce credem, ca sa avem ce sa marturisim de va fi si cand va fi nevoie, si sa ne intarim prin viata curata si infranata ca sa avem puterea sa marturisim de va fi cand va fi.
|
12. uncrestin
|
2009-01-28 16:27:36
|
| |
"Incat nimeni sa nu poata cumpara sau vinde, decat numai cel ce are semnul, adica numele fiarei, sau numarul numelui fiarei. Aici este intelepciunea. Cine are pricepere sa socoteasca numarul fiarei; caci este numar de om. Si numarul ei este sase sute saizeci si sase". In virtutea celor ce am zis mai sus, sa insemne oare "numarul numelui fiarei" doar codul de bare folosit azi de tehnologie? De ce nu ar insemna mai degraba codul concret al religiei, persoanei in care omul va declara ca crede, inregistrat printre alte informatii de pe chip,(in speta un nume propriu, codificat prin 666, ca doar n-o sa-l cheme Antihrist ca nume propriu pe viitorul antihrist; cine stie sa-l socoteasca, sa socotesca). Astfel ca, in aceasta logica, chiar daca toata lumea primeste implanturile, apostati vor fi doar aceea care la religie (credinta) va accepta acel nume, care primesc numele fiarei (codul lui) printre alte informatii de pe chip. Si poate ca daca astfel nu vor putea sa cumpere e nu pentru ca nu au primit chipul, ci pentru ca declarandu-se de alta credinta decat cea impusa (in speta crestini ai lui Iisus), vor avea alte date pe chip din care lipseste numele antihristului, oricare va fi acela, codificat 666, , nu va avea accea la retelele comerciale care probabil vor apartine in exclusivitate acolitilor lui antihrist, "care-si vor rerzerva dreptul sa-si selecteze clientii". Astfel, printr-un mare parsivism, crestinii marturisitori vor fi pusi in situatia de a muri de foame si de a fi agresati si exclusi social de ceilalti. Eu personal vad mult mai multa logica si bun simt in a gandi mai curand cumva in directia asta. Doamne ajuta si iertare. Am zis si eu doar atat m-a dus pe mine capul meu slab. Dar consider ca adevarata mucenicie consta in a primi un chip pe care sa scrie Iisus fiind gata ca prin aceasta sa mori de foame, decat a nu primi un chip pe care nu scrie nimic in sensul propriei credinte.
|
13. Nivia Floris
|
2009-01-29 00:23:40
|
| |
Fanatismul fundamentalist - care vadeste deopotriva rautatea, ridicolul si neghiobia - ntotdeauna duce la erezii, schisme, sectarism, suprematia literei, forme religioase naive ori teroriste, ndrjiri formaliste (stilistii) si compromiterea n ochii oamenilor cu scaun la cap a fenomenului religios. (Monahul Nicolae Steinhardt, Reflectii calugaresti). Eu cred ca va grabiti (ca si Pr. Iustin) sa spuneti ca a sosit 666. Cititi bine in Biblie: acest numar va apare dupa ce vor fi deschise cele 7 peceti si vor trambita cei 7 ingeri, abia dupa aparitia anticristului in lume. Priviti in Biblie ce se intampla dupa deschiderea fiecarei peceti si dupa fiecare trambitare si o sa va dati seama ca timpul acela inca nu a venit. Numarul 666 e "numar de om" deci nu tine de tehnica si nici de ce poate face ea (pasapoarte, carti de credit, cod de bare...). E prea devreme sa va preocupe aceasta problema. Noi traim in lume si e bine sa ne vedem de treburile noastre. Pr. Iustin Parvu nu are ce face dacat sa pandeasca daca vine sfarsitul lumii. Sa multumim lui Dumnezeu ca apucam sfarsitul unei zile si putem dormi linistiti daca nu am facut nimic rau in acea zi.
|
14. gabi C
|
2009-01-29 11:24:27
|
| |
Unde duce aceasta chemare (la mucenicie) ? Organizarea mondiala, venirea lui Antihrist, de care ne temem si care este proorocita, oare vom putea face noi ceva, oameni luptand impotriva aceluia ? Da, este just sa ne temem, sa incercam sa facem ceva. Dar, este o lupta omeneasca . Iar protestand vehement, ca si crestini,prin Biserica, pana la a si acuza forurile bisericesti de insensibilitate, comoditate, opacitate .. este o cale pe care o anunta chiar Soljenitin, ca : revolutia, dupa comunism, se va muta in Biserica (spre a o desacraliza, bineanteles!) . Hristos insa nu a fost un revolutionar !! Lupta, singura la care ne-a chemat Domnul, a fost cu pacatul din noi, spre zidire intru iubire ,iar nu noi impotriva pacatelor altora (asta este deja o lupta impotriva, cu iz de revolta). Daca si-n biserica vom auzi revolte din afara, unde, unde ne vom mai linisti sufletele? (Citeam ca un american si-a ucis sotia si 5 copii, apoi s-a sinucis, din disperare , nemaiavand asigurat serviciul.. ) Iata cum lucreaza disperarea, iar daca si-n biserica tot revolutii si proteste se fac..Ce sa mai vorbim deci de o asemenea abordare.. ierarhii nostri nu au timp pentru acest popor !!!, cum suna? Decat ca se incearca subtil tocmai slabirea increderii noastre.. Iar noi putem sa protestam , dar nu pe un taram pentru care s-a spus scoate-ti incaltamintea (mintii, -opacitatea omeneasca), caci pamantul pe care calci este sfant Demersul acesta sa-l lasam deci in grija celor care raspund pentru noi, direct, in fata lui Hristos. Ierarhii, doar ei. A da crezare unui apel prin care Ierarhia noastra este defapt infruntata, este de fapt a-L infrunta chiar pe Hristos !! Nu , nu ne puteti chema la asa ceva !
|
15. Eel
|
2011-08-08 10:34:33
|
| |
That's not just logic. That's raelly sensible.
|
32. Beatrice
|
2012-01-11 00:17:31
|
| |
Your answer lifts the intelliengce of the debate.
|
35. Lhyna
|
2012-02-18 16:43:07
|
| |
I uullasy don't write comments on posts, but your write-up urged me to commend your writings. Thanks for writing this, I'll undoubtedly well-liked your web site and come back as soon as in awhile. Happy blogging.
|
37. atownrepin
|
2012-02-23 04:17:55
|
| |
Paki, aunque con retraso, te comunico que todos los que lo solicist teis a trav s de los coemntarios est is admitidos/as free auto insurance quotes cialis online
|
38. UBERtoastxx
|
2012-02-26 05:20:21
|
| |
Paki, aunque con retraso, te comunico que todos los que lo solicist teis a trav s de los coemntarios est is admitidos/as tramadol car insurance in florida
Comenteaza:
|




 |