|
 |
Indignat, de sarbatoarea Sfintei Crucide Razvan BUCUROIU |
Da, indignat, pentru că am fost pus să aleg între calitatea de părinte şi cea de creştin. Cine m-a pus în faţa unei asemenea nedorite alegeri? Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, condus de Ecaterina Andronescu. „Tehnocraţii” din acest minister s-au gândit ca anul acesta să suprapună un eveniment duhovnicesc peste unul lumesc/pedagogic. Mai exact: şcoala a început, în Anul Mântuirii 2009, pe 14 septembrie, adică exact de ziua Înălţării Sfintei Cruci!
De când mă ştiu (de mai bine de 4 decenii) şcoala a început pe 15 septembrie. Fix! Chiar şi pe vremea lui Nicolae Ceauşescu, ateul, şcoala invariabil tot atunci începea. În mod cert, ziua de 15 septembrie, ca început al Anului Şcolar, a fost considerată încă din perioada statului român modern, nu numai o dată (o cifră) pur calendaristică. Evident, această dată trebuia să fie în acord cu viaţa religioasă a românilor, fie ei mari sau... mici. Şi cea mai bună poziţionare a oricărui început de an şcolar era, firesc, după praznicul împărătesc (şi totodată zi de post) al Sfintei Cruci. Mai ales că în duminica de dinainte, Biserica – în înţelepciunea şi dărnicia ei – a rânduit o slujbă specială la sfârşitul liturghiei pentru şcolarii care începeau cursurile a doua zi. Aşadar, Biserica dăruieşte iar Statul ia...
Oricum, povestea mea ca părinte a fost una a enervărilor, din care nu m-am ales cu nici un eveniment consumat până la capăt, în linişte. Astfel, la ora 9 (în timpul utreniei), mă înghesuiam cu ceilalţi părinţi şi bunici în curtea şcolii. Băiatul meu începea clasa a V a la o nouă şcoală, aşadar emoţiile erau şi mai mari. Discursurile au început la zece fără câteva minute, iar pe lângă directoare şi reprezentatul primăriei nici o faţă bisericească nu a fost prezentă. Normal, doar era sărbătoare şi preoţii erau în biserici! La 10 şi ceva, când liturghia deja începuse (între timp tu nu eşti prezent cu mintea nici în curtea şcolii, şi nici la slujbă nu eşti...), copiii au intrat la ora de dirigenţie. Atunci dă-i bătaie la biserică, unde ajung lac de apă, zăpăcit de trafic (noroc că merg cu motocicleta), după Ieşirea cu Sfintele Daruri. Tot e ceva, dar în timpul slujbei mintea îţi zboară în... curtea şcolii, de unde tocmai ai evadat. Te gândeşti la noua dirigintă, la noii colegi ai copilului tău, la noul program, la faptul că trebuie să-l iei peste 2 ore, la câte şi mai câte... În toată învălmăşeala asta de gânduri şi realităţi, observi un lucru foarte trist şi neobişnuit: în biserică – nici un copil! Normal, deoarece toţi erau la şcoală! Ce drăcovenie „pedagogică” o mai fi şi asta?! Ce act de „magie” ministerială îi ţine departe pe copiii ortodocşi români de liturghie, de un asemenea praznic, de puterea Sfintei Cruci şi îi bagă în clasele nereparate încă, dar cu o zi mai devreme?! De ce atâta grabă? Oare doar pentru faptul că întreaga clasă politică este prezentă în Parlament, unde are de dezbătut, chiar pe 15 septembrie, asumarea celor trei legi importante de către guvernul vremelnicului Boc? La toate aceste lucruri mă gândeam încă de dimineaţă, când am auzit clopotele chemând lumea la biserică. Îi chemau pe toţi, numai pe copiii români ortodocşi – nu. Deoarece, din ordin ministerial, ei trebuiau să fie încartiruiţi în şcoli, cu o zi mai devreme...
Aşa am trăit, prieteni, şi această tristă situaţie: aceea de a-i vedea pe proprii copii plasaţi nefiresc între clopote şi... clopoţel. Da, astăzi clopoţelul – prin voinţă politică şi conştiinţă seculară – a fost mai tare decât clopotele bisericii. Astăzi, cu anasîna, s-a făcut un act pedagogic formal în paguba unuia duhovnicesc firesc, de când lumea. Astăzi, preoţii şi profesorii nu au mai stat laolaltă, în faţa copiilor, aşa cum au stat neîntrerupt de două decenii încoace, plus alte două milenii înainte. Astăzi, şcoala a fost lipsită de binecuvântarea Bisericii, de harul ei. Tot astăzi, Biserica a fost pustiită de copii, Sfintei Cruci închinându-se doar cei mari.
„Salvaţi de clopoţel” – a fost un serial de comedie pe vremuri, la televiziune. Mă gândesc cu tristeţe şi neschimbată enervare: cum ar arăta acest titlul, adaptat situaţiei de astăzi? Voi ce ziceţi?
PS Cu umor amar, mă întreb asupra ultimului domeniu din pompoasa titulatură a Ministerului: acela al "Inovării". Nu ştiu dacă în alte activităţi "Inovarea" le-a mers bine, dar ce ştiu este că "băieţii" au "inovat", de data asta, ceea ce nimănui nu-i trecea prin cap! Ce ţi-e şi cu "inovaţiile" astea...
Click aici pentru a va intoarce in pagina de editoriale.
Comentarii:
|
1. daria
|
2009-09-23 14:47:00
|
| |
Aveti dreptate , vedem cum in fiecare zi ni se fura cate cva . Campania anti-religie nu s-a terminat se duce asiduu cu metode mai subtile . Personal am indoieli serioase ca , daca n-ar fi inceput cursurile noului an scolar pe 14 sept .am fi vazut de Inaltarea Sfintei Cruci bisericile pline de copii si dascali . In afara de cei care vin deja ceilalti si-ar fi petrecut ultima zi de vacanta poate mai avan ca de obicei . Ferice de acei parinti care toata viata lor si pe a copiilor o daruiesc Lui Dumnezeu .
|
2. Vio
|
2009-09-23 16:15:55
|
| |
Credeti ca daca in drumul construirii Pasajului suprateran Basarab ar fi fost vreo biserica, ea ar mai fi ramas pe loc? Nu cred. Daca n-ar fi daramat-o, ar fi mutat-o cu siguranta. Sa dea Dumnezeu ca cei ce ne conduc astazi sa nu faca lucruri mai rele decat Ceausescu. In alta ordine de idei, sa stiti ca numai la Facultatea de Teologie nu se tin cursuri in zilele de sarbatori care sunt cu rosu in calendar. Din pacate restul lumii romanesti nu a ajuns inca la asemenea performante. Totusi, sa recunoastem ca statul roman a facut cativa pasi pe drumul religios, declarand zile nelucratoare Rusaliile si Sf. Maria. E un inceput. IPS Gherasim episcopul Ramnicului a fost prima persoana pe care am auzit-o acum cativa ani propunand (intr-o predica dupa slujba la Ramnicu-Valcea) ca in zilele cu rosu in calendar din timpul saptamanii sa nu se mai lucreze, aceste zile urmand a fi recuperate sambata. Parca a avut gura aurita, iata ca a fost un vizionar, dorinta incepe sa i se implineasca. Este si dorinta noastra, a tuturor crestinilor. Dar sa stiti ca eu cred ca o parte dintre romani sunt semi-crestini, unii sunt doar botezati, nu sunt si practicanti. De la mine din bloc, doar eu si inca o persoana in varsta mergem la biserica, in rest nu vad niciodata pe nimeni cunoscut acolo. Sunt blocuri intregi de oameni care nu merg la biserici. Sa nu va luati dupa statisticile botezatilor, ele nu reflecta adevarata stare de fapt. Crestinii adevarati sunt putini. Iar in restul, tarii este si mai rau, acolo traditiile pagane se impletesc cu crestinismul, tin oamenii aceia niste obiceiuri absolut bizare, fel si fel de superstitii. Crestinismul curat s-a refugiat numai in casele unor crestini adevarati, la preoti si in manastiri. Cred ca numai jumatate dintre crestinii din statistici sunt crestini pur-sange (botezati si credinciosi), restul sunt doar botezati, un numar de oameni pe un numar de foi dintr-o statistica necesara dar nu suficienta.
|
3. razvan bucuroiu
|
2009-09-25 09:14:27
|
| |
Draga Vio, ai dreptate in privinta numarului REAL de crestini asumati, cu viata religioasa concreta, coherenta. Statisticile opereaza cu realitati uscate, cu cifre de multe ori fabricate. Nu ne putem baza decat pe realitatile duhovnicesti si pe ceea ce vedem cu proprii ochi, la slujbe. De aceea spun ca trebuie ca fiecare dintre noi sa desfasuram o adevarata lucrare de misiune si cateheza intre cunoscuti, dar cu mult tact; fara sa-i agresam, fara sa-i constrangem, fara pisalogeala. Pentru ca daca exprimam adevarul lui Hristos cel Inviat nu o putem face decat intr-un mod aparte: senini, pastrand libertatea celuilalt, apeland la logica Duhului, care nu e din lumea asta. Curaj!
|
4. razvan bucuroiu
|
2009-09-25 09:20:54
|
| |
Draga Daria, din pacate cred si eu ca si tine ca daca scoala incepea pe 15 sept., nu ar fi dat pe-afara bisericile de copii si dascali. Dar Statul este GARANTUL libertatii religioase si cel care asigura toate optiunile in acest sens pentru cetatenii sai. Asadar, trebuia sa nu suprapuna un eveniment laic peste unul religios, in care erau angrenati sute de mii, chiar milioane de persoane, rapindu-le astfel posibilitatea alegerii neconstranse. Da, ferice de parintii care isi conduc copiii pe calea lui Dumnezeu!
|
5. mary2u2r
|
2009-09-28 17:01:57
|
| |
Usor de judecat pe altii si nu mi-as dori sa judec,dar era totusi eficient daca in ziua de Inaltarea Sfintei Cruci -14 septembrie,aveam in mijlocul nostru ,in scoli ,un preot care sa-i binecuvinteze pe copii si pe dascali , sa mai aminteasca prin predica importanta zilei pentru a nu se repeta greseala M.E.C.I.
|
6. razvan bucuroiu
|
2009-09-30 22:32:22
|
| |
Interesant e ca la finalului comentariului imi dati totusi dreptate... De judecat, doamna Maria, incerc sa nu judec pe nimeni si in orice caz nu acesta era scopul articolului meu. In ceea ce-i priveste pe domnii de la Ministerul... si la Inovatiei, ei bine, anul acesta si-au respectat titulatura: au "inovat" ceva greu de imaginat in conditii normale (totusi, nu e razboi, cutremur, nu sunt situatii de urgenta, cod portocaliu, tsunami etc samd).
|
7. pr Andrei
|
2009-10-02 18:12:02
|
| |
Sa stiti ca o mare durere sufleteasca te incearca cand stii ca nu poti fi in doua locuri in acelasi timp. Alegi ceea ce este mai important :Sf. Liturghie, pomenind impreuna cu cei de fata pe cei ce incep un an nou scolar, ca: Dumnezeu sa le lumineze mintea. Au insa cazuri la noi(in Ardeal), cand in parohiile de oras, unde slujesc mai multi preoti(cel putin doi), unul a lipsit de la slujba si a fost prezent in scoala. La sate preotii si-au decalat programul liturgic astfel incat sa fie in ambele locuri. Cred ca nimic nu este mai emotionant decat sa auzi o mare de oameni rostind impreuna rugaciunea Tatal nostru. Credinta o duc mai departe nu cei multi, ci cei putini dar care o traiesc cu adevarat si devin astfel modele vii pt. ceilalti. Felicitari pt. articol, mi-a placut enorm metafora:copii plasati nefiresc intre clopote si ... clopotel!!!
|
8. Lazar Marian Tudorel
|
2009-10-09 23:06:49
|
| |
Va inteleg indignarea, chiar daca de mult nu mai merg la liturghii. Inteleg in acelasi timp ca indemnul la credinta, in loc sa uneasca, de data aceasta ii invrajbeste pe oameni intre ei insisi si ii invrajbeste pe oameni impotriva institutiilor statului. Si asta ma doare tare. Aproape la fel de tare cum ma doare faptul ca nu intelegeti ca prezenta preotilor la deschiderea anului scolar, cu slujbe si cantari pe care nu le asculta nimeni, decat cel mult cate un ratacit pe acolo, in loc sa ii apropie pe oameni de Dumnezeu, ii indeparteaza. Multa dragoste!
|
9. Stelian
|
2009-10-10 14:52:06
|
| |
D-nul Lazar Marian Tudorel vorbeste fara sa cunoasca ortodox problema. Prezenta preotului la deschiderea anului scolar se justifica prin lucrarea harica a rugaciunii, nu numai prin pedagogica sa prezenta. Cit despre invrajbire, cei ce au decis necrestin au ales calea aceasta, nu cei care cu idreptatire si bun simt o semnaleaza. Mai nou este de vina cel care striga ca-l doare, nu cel care a lovit.
|
10. razvan bucuroiu
|
2009-10-10 19:47:09
|
| |
Stimate domnule Lazar, ma intreb cu toate sinceritatea care ar fi formula "magica" prin care oamenii ar mai putea sta laolalta, in virtutea unui ideal. Mai mult, vorbind despre Dumnezeu (care este infinit mai mult decat un ideal!), iarasi ma intreb: cum sa ne apropiem de El, daca nu prin rugaciunea comuna si - astfel - prin recunoasterea PUBLICA a faptului ca El exista. Rugaciunea intreolalta, comuniunea in virtutea unei aspiratii ceresti (nepamantesti, daca va suna mai bine), starea de bine cand iti recunosti credinta in celalalt - toate acestea cred ca trebuie comunicate inca de mici copiilor. Mai mult, prezenta unui preot la marile evenimete ale scolii "obiectiveaza" notiunea de Dumnezeu dar si necesitatea Lui ca prezenta invocata; in plus, aceasta prezenta da continut efectiv acestor realitati. Iata de ce consider ca, pe langa spectul pur formal, existenta preotului la deschiderea anului scolar era necesara si binevenita pentru copiii nostri, care disting (inca) numai partile bune, lasandu-ne noua, adultilor, deznadejdea, oboseala si carteala...
|
11. maria
|
2009-10-21 20:05:12
|
| |
Inainte de a fi citit Editorialul credintei (septembrie 2009) aceleasi reprosuri fata de prima zi de scoala care a fost anul acesta chiar de ziua Sfintei Cruci, le-am auzit in jurul meu, inclusiv eterna comparatie cu vremurile de trista amintire ale ateului ceausescu. Cam prin 7 septembrie s-a anuntat in mass-media ca anul scolar va incepe in 14 Septembrie. ma gandeam cu tristete ca va veni acea zi si nu voi fi la biserica, totusi speram ca se va reveni la ziua de 15 septembrie pentru inceperea anului scolar. Acum ma intreb oare numai Ministerul Educatiei poarta toata vina?Institutia Bisericii nu si-a putut spune puncteul de vedere? Oare noi toti care credem ca facem parte din Biserica luptatoare trebuia sa asistam nepasatori la ceea ce ni se intampla si sa reactionam mult prea tarziu? Ce lectie mai frumoasa si adevarata le-am fi dat tehnocratilor nostri din Ministerul Educatiei daca Sfanta Zi de 14 Septembrie ne-ar fi gasit pe noi toti elevi, profesori, parinti si bunici in Biserica. Cu cine ar fi deschis ei anul scolar? Cred ca ar fi trebuit sa alegem Biserica, nu sa alergam dintr-o parte in alta, sa ne enervam si in final sa nu ne alegem cu nimic.Nu ne spune foarte limpede Mantuitorul Nostru Iisus Hristos: Cautati mai intai Imparatia lui Dumnezeu si toate celelalte se vor adauga voua. Acum nu ne-a mai ramas decat sa ne cerem iertare pentru sovaiala noastra si in viitor sa fim mai fermi, mai luptatori. De data aceasta nu vom mai fi luati pe nepregatite. S-a anuntat clar: Anul scolar 2009-2010 va incepe in data de 13 septembrie. Deci...ce vom face? Vom lupta sau ne vom indigna...dupa? O mama care, din pacate, a alergat...
|
12. Romeo-Nicolae tefnescu
|
2009-10-23 13:33:25
|
| |
A fost o mare ruine pentru ipocriii acetia politici. S iei omului din libertatea lui de a fii cu gndul, inima i mintea, acolo unde aceast zi sfnt pentru ntreaga cretintate se impunea ca i condiie sineqvanon, adic la Dumnezeu. Orice scuz i acuz. Omul fr Dumnezeu este rtcit n via. Oare ct timp le mai trebuie acestor agramai ai vieii de la Ministerul nvmntului care ar trebui s tie c primul lucru care ar trebui nvat la coal dup cei 7 ani de acas, ar fi s ti s i cultivi n suflet credina primit apostolic i milenar. Ortodoxia nseamn iubire. Cine nu iubete nu druiete.Iar cine nu druiete, nu poate primii iubire. Pcat c an de an se mai ia ceva de la acest popor greu ncercat. Dar nu ne pot lua credina, dragostea de aproape, iubirea din inimii. M bucur ca ai avut ,,curajul,, s semnalai prostia aceasta sau incompetena clasei politice prin acest ministru fr credin, dup cum observ. M-ar bucura ca i poet s colaborm. Am n curs de apariie dou volume de poezie. Dac suntei interesat m putei contacta pe adresa; asiiivro@yahoo.com Cu prietenie, Romeo-Nicolae tefnescu
|
13. Romeo-Nicolae Stefanescu
|
2009-10-23 13:54:35
|
| |
A trebit sa revin pentru semnele de punctuatie care nu apar. Romeo-Nicolae Stefanescu A fost o mare rusine pentru ipocritii acestia politici. Sa ii iei omului din libertatea lui de a fi cu gandul, inima si mintea, acolo unde aceasta zi sfanta pentru intreaga crestinatate se impunea ca si conditie sineqvanon, adica la Dumnezeu. Orice scuza ii acuza.Omul fara Dumnezeu este ratacit in viata. Oare cat timp le mai trebuie acestor agramati ai vietii de la Ministerul Invatamantului care ar trebui sa stie ca primul lucru care ar trebui invatat la scoala dupa cei 7 ani de acasa, ar fi sa sti sa iti cultivi in suflet credinta primita apostolica si milenara ce ai primit-o la botez. Ortodoxia inseamna iubire.Cine nu iubeste, nu daruieste, nu impartaseste cu aproapele su. Iar cine nu daruieste, nu poate primii iubirea celorlalti.Pacat ca an de an se mai ia ceva de la acest popor greu incercat. Dar nu ne pot lua credinta, dragostea de aproapele nostru, iubirea din inimii. Ma bucur ca ati avut curajul sa semnalati prostia aceasta sau incompetenta actualului ministru tinut in les politica, dar fara credinta, dupa cum observ. M-ar bucura ca si poet crestin sa colaboram. Am in curs de aparitie doua volume de poezie. Dac sunteti interesat ma puteti contacta pe adresa elc. asiiivro@yahoo.com Cu prietenie, // Romeo-Nicolae Stefanescu //
|
14. stefan
|
2009-10-27 17:11:52
|
| |
Ai dreptate, Maria ! Anul scolar nu trebuia, sub nici o forma, sa inceapa in ziua Inaltarii Sf.Cruci. Nu stiu nici eu cine hotaraste astfel de lucruri, mai bine zis cine le comanda, dar..........e trist. Asa cum orice lucru il incepem cu rugaciune si binecuvantare, tot asa era normal sa inceapa un an nou scolar : dupa o zi de rugaciune si sfintenie; pe 15 septembrie.
|
15. Fannie
|
2011-09-15 03:36:46
|
| |
Stellar work there eveyrnoe. I'll keep on reading.
Comenteaza:
|
 |
