Elena Frandes

Despre durere


Când voi putea spune că m-am predat cu totul lui Dumnezeu?
S-a întâmplat cu adevărat doar într-o noapte când, dintre toţi ai casei, ...
Articol pe larg »

Pagina de editoriale »

Instalati Flash Player pentru a putea vedea playerul.
popasuri duhovnicesti
 
Minunile credinţei
 
fotoreportaj
 
interviu
 



       


     

     

     

     


O lucrare minunata a Sfantului Nectarie


Daca ne rugam cu credinta si cu lacrimi, Sfantul Nectarie ne ajuta!
Este si cazul meu, ca si al multor altor oameni despre care am citit. Prima data am
auzit de Sfantul Nectarie in urma cu doar cateva luni, cand o maicuta i-a dat mamei
mele acatistul Sfantului.

Tatal meu era atunci grav bolnav. La numai 53 de ani
doctorii i-au pus un diagnostic nemilos:stenoza aortica. Trebuia operat pe cord
deschis. era singura lui sansa de a trai. Am primit vestea cu frica si cu lacrimi.
Era totusi vorba despre o interventie pe inima. De parca nu ar fi fost destul, tatal
meu mai capatase si o infectie grava localizata tot pe inima. Aceasta boala i-a dat
dureri articulare si musculare cumplite,nu mai putea respira aproape deloc,timp de
doua saptamani a dormit cate 10-15 minute pe noapte si numai in sezut. Era cumplit
iar noi eram legati si de maini si de picioare.

Am aflat despre un doctor pe care il
pomenesc mereu in rugaciunile mele, dar caruia nu-i pot da numele pentru ca nu i-am
cerut permisiunea. Profeseaza la Spitalul Militar din
Bucuresti si sigur se recunoaste in aceste randuri. Desi am ajuns cu greu la el
pentru ca e foarte aglomerat, Dumnezeu a vrut ca el sa fie cel care aici,pe pamant
,ne-a ajutat. Spun asta deoarece din ceruri am primit ajutor divin cum nici nu
speram ca se va intampla vreodata. In situatia data, sperantele noastre se amestecau
cu lacrimile de durere. Singurul lucru care ne-a mai ramas atunci de facut a fost sa
ne rugam. Eu si mama mea am inceput sa il rugam pe Dumnezeu sa faca o minune si sa
nu-l ia pe tata asa de devreme. Eu cred ca Dumnezeu ne-a trimis ajutorul lui prin
Sfantul Nectarie. In focul acestor grele incercari am avut un vis,iar in acel vis
tatal meu mi-a promis ca se va face bine. Mi-a dat speranta visul meu. Stiam ca nu
era inselaciune diavoleasca. Incercarea cea grea nu a fost operatia in sine,care a
decurs bine ci faptul ca la doua saptamamani dupa interventie,tata a facut un stop
cardiac de 10 minute si inca trei de cateva secunde.
Atunci am crezut ca totul se prabuseste,atunci ne-a fost teama ca-l vom pierde. Mama
traia cu calmante,fratele meu statea mai mult la spital decat acasa iar pe mine m-a
coplesit durerea. Ca prin minune,exact asa cum il rugasem noi pe Dumnezeu, tata si-a
revenit. Infectia de la inima s-a vindecat, i-a fost montat un stimulator cardiac,
noua valva functioneaza cum trebuie. De cateva zile a venit acasa si e foarte
bucuros. E adevarat ca el e un om activ de felul lui si ca ii e greu sa nu poata
face tot ce facea inainte de operatie, motiv pentru care nu prea sta el degeaba, dar
se simte din ce in ce mai bine atat fizic cat si psihic. A suferit si de o depresie
post-operatorie si nu e de mirare, atata timp cat a stat in spital aproape 3 luni si
a avut complicatii peste complicatii. Acum, slava Domnului, putem sa ne bucuram.
Ne-am rugat de Mantuitorul Isus Hristos,la Fecioara Maria,la toate puterile ceresti
si ne-au ajutat. Sfantul Nectarie a mijlocit pentru
 noi in tot acest timp. Am simtit ajutorul lui cel sfant si sper sa ma ajute
Dumnezeu sa ma tin de toate promisiunile pe care i le-am facut. Rugati-va lui cu
credinta si va va ajuta. Mergeti la mostele lui,in tara, la manastirea Radu Voda din Bucuresti
 sau in Grecia,daca puteti.
Nu va pierdeti speranta si credeti in El. Dumnezeu sa va ajute.
Cu drag,
Simona
Dumitru, Rm. Sarat, jud Buzau



Click aici pentru a va intoarce in pagina de stiri.
Monahii mileniului 3
 
Monahii mileniului 3
 




RSS
 
Link-uri utile
 
Newsletter
 
Forum