Sfinti care au degerat prin inchisori

Tatucu imi zicea mereu: numa cand o fi afara ger de sa crape pietrele sa le povestesti la rumanii nostri estia ticalositi, despre RUMANII aia care au degerat prin inchisori, vinovati doar de credinta in Dumnezeu, intr-o lume mai buna, mai dreapta, mai demna si nu in comunism ... Ca atunci poate or intelege! Sa le povestesti la poarta, in ger... Si sa te uiti in ochii lor! Pai inchipuie-ti ca maine te ia politia, fara motiv, si te baga intr-o camaruta cu ciment pe jos, cu o gaura in care 4 zabrele ti loc de geam, iar afara sunt minus 20 de grade. Cel mult! Ierni intregi! Torturi fizice si psihice greu de imaginat! Nimeni dintre ai nostri (aia pe care ii treci dumineca la biserica pe pomelnic) nu a tradat cauza, pe ai lor sau pe Dumnezeu! Si sa nu te pleci in genunchi cand trece pe langa tine un „mos” dintre aia care au supravietuit la asa ceva? Ba sa te pleci,fata draga! Sa te pleci!
Nu te nacaji daca altii nu se pleaca! Poate nu le-a fost, inca, suficient de frig ca sa inteleaga...