Dintre cei 12 Apostoli,
Sfinţii Petru şi Pavel se bucură de cea mai mare cinstire.
În istoria mântuirii, până la sfârşitul veacurilor, numele lor vor străluci asemenea soarelui. Socotind că po­menirea celor doi mari Apostoli e aducătoare de spor întru evlavie şi rugăciune, încercăm să schiţăm mai jos, pe scurt, vieţile lor.

Sfântul Apostol Petru - Verhovnicul
• S-a născut în Betsaida Galileei, fiind fiul lui Iona şi frate al lui Andrei – “cel dintâi chemat”.
• Şi-a făcut ucenicia la Sfântul Ioan Botezătorul.
• A fost căsătorit. S-a numit mai întâi Simon, primind de la Mântuitorul Iisus Hristos numele de “Chifa” (piatră) ori ­Petru.
• Avea ocupaţia de pescar.
• Este chemat de Mântuitorul să devină „pescar de oameni”.
• Îl urmează îndeaproape pe Mântuitorul, participând la nunta din Cana Galileei, Schimbarea la Faţă etc.
• Se căieşte şi plânge cu amar după lepădarea de Mântuitorul.
• Este restabilit în apostolat după Învierea Domnului.
• Propovăduieşte Evanghelia atât iudeilor, cât şi neamurilor păgâne
• Scrie două epistole.
• Este martirizat pe data de 29 iunie 67, la Roma, prin răstignire pe cruce, împreună cu Sfântul Apostol Pavel.
Sfântul Pavel - Apostolul neamurilor
• S-a născut în Tarsul Ciliciei (actuala Turcie). S-a numit mai întâi Saul, fiind evreu din seminţia lui Beniamin şi fariseu
• Îşi face ucenicia la marele învăţat iudeu Gamaliel.
• Ca zelos păzitor al Legii, ia parte la uciderea Sfântului Arhidiacon Ştefan
• Este mai întâi un aprig prigonitor al Bisericii, însă, pe drumul Damascului, Mântuitorul i Se arată într-o lumină orbitoare, mustrându-l, dar şi ridicându-l apoi până la al treilea cer.
• Se converteşte, fiind botezat de Anania, în anul 34 d. Hr. Se retrage în singurătate timp de 3 ani (pustiul Arabiei), după care „urcă” la Ierusalim şi îi întâlneşte pe ceilalţi Apostoli.
• Propovăduieşte în Antiohia Siriei, locul în care ucenicii se vor numi pentru prima oară creştini. Din Antiohia va porni în cele trei mari călători misionare ale sale
• Scrie cele mai multe epistole către comunităţile creştine (14).
• Ajunge captiv în Cezareea (59-61) şi la Roma (61-63).
• Eliberat, propovăduieşte Evanghelia în Spania.
• După alte câteva călătorii misionare, ajunge din nou captiv la Roma (66-67).
• Este martirizat (i se taie capul) pe data de 29 iunie 67, pe muntele Vatican, împreună cu Sfântul Apostol Petru.