De pe vremea Sfântului Antonie pâinea e hrana de baz` a oric`rui sihastru. Postul cu pâine [i ap` a intrat în uzan]a comun` a nevoitorului cre[tin, în cea a c`lug`rului cu prec`dere. Ceea ce nu [tim este c` pâinea Sfântului Antonie, sau, de ce nu, chiar a Mântuitorului, nu este pâinea pe care noi o mânc`m acum...

Făina albă este folosită din anul 1870. Dr. Gene Spiller scrie că „multă lume nu a înţeles consecinţele nutriţionale care au de­curs din introducerea acestei tehnologii”.
Dezavantajele şi efectele negative ale folosirii făinii albe:
– pâinea albă nu ţine de foame! Ea nu conţine decât o parte din bobul de grâu (circa 50%), în partea albă a făinii rămânând cele mai sărăcăcioase elemente nutritive; este adevărat că gustul pâinii albe este mai agreabil, dar nu e normal ca de dragul unei senzaţii gustative să sacrificăm valoarea nutritivă a alimentului;
– procentul de vitamine scade vertiginos, astfel că, faţă de făina integrală, mai rămân în făina albă următoarele procente de vitamine: vitamina B1 – 23 %; riboflavină – 20%; nicotinamidă – 19%; piridoxină – 29%; acid pantotenic – 50%; acid folic – 33%; vitamina E – 14%;
– la fel, procentul de minerale scade semnificativ: crom – 13%; mangan – 9%; fier – 19%; cobalt – 13%; cupru – 10-20%; zinc – 17%; molibden – 50%; magneziu – 17% ;
– conţinutul în fibre scade vertiginos în făina albă; toţi autorii sunt de acord că fibrele au o importanţă deosebită, profilactică şi nu­tri­tivă, şi este regretabil că se renunţă la ele numai de dragul culorii şi gustului;
– cu cât gradul de extrac­ţie se micşo­rează (cu cât făi­na este mai albă), cu atât deficitul ami­noacidic al proteinelor din grâu se accentuează; aminoacizii esenţiali, inclusiv cei din bobul de grâu, nu pot fi sintetizaţi de organism; or, prin extracţia făinii albe, tocmai aceştia se îndepărtează, lipsind organismul de cele mai valoroase elemente plastice;
– proteinele din făina albă au valoare biologică mică;
– la fel, procentul de minerale scade semnificativ: crom – 13%; mangan – 9%; fier – 19%; cobalt – 13%; cupru – 10-20%; zinc – 17%; molibden – 50%; magneziu – 17%.

(va urma)