O salbă de munţi înalţi, încercuind o câmpie, cea mai mare din Republica Elenă. Aşa ar putea fi descrisă, pe scurt, regiunea Tessalia, considerată şi grânarul Greciei. În afara Complexului Meteora, zona este cunoscută în lume şi din mitologie, prin faptul că aici a fost casa zeilor şi a centaurilor.

Muntele Olimp

Lăcaş al celor 12 zei ai Greciei Antice, Muntele Sfânt are o înălţime maximă de 2.907 metri. Punctul de plecare spre vârfuri şi spre Mânăstirea Sf. Dionisie e lo­calitatea Litohoro, con­si­de­­rată o adevărată gră­dină bo­tanică naturală, pentru că aici se găsesc peste 1.700 de specii de plante. Urcuşul nu este greu şi nu necesită e­chipament deosebit. La ­poalele muntelui se a­flă Mu­zeul şi Parcul Arhe­ologic, loc sa­cru pentru macedoneni. Ale­xan­dru cel Mare obişnuia să facă sacrificii aici, pentru zei, înaintea călătoriilor sale spre a cuceri lumea.

Larissa

Oraşul Larissa, ca­pi­ta­la Tessaliei, este o ade­vărată expoziţie de grădini luxuriante, izvoare balneare, biserici şi antichităţi. Locuită de peste opt mii de ani, Larissa a devenit, în ultimele decenii, cel mai renumit centru studenţesc al Greciei centrale.

Trikala

Vechiul Triki, loc amintit de Homer în scrierile sale, este acum un orăşel înfloritor, Trikala, cu peste 50.000 de locuitori. Aici se pot vizita ruinele celui mai vechi sanctuar, al lui Asclepios, zeul medicinei. Oraşul este renumit şi pentru magazinele de flokati, un fel de covoare din lână asemănătoare cergilor din Maramureş. Dacă vreţi să cumpăraţi un astfel de suvenir, ţesut manual, în satele din jur, trebuie să scoateţi din buzunar între 45 şi 140 de euro, funcţie de urzeala şi modelul covorului ales.

Kato Panagia Xenia

Mânăstirea Kato Panagia Xenia, care, în traducere, înseamnă Biserica de Jos a Preasfintei Fecioare Străine, a fost întemeiată la începutul secolului XIV şi are hramul Odovania Sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, 23 august. Aici se află o icoană a Maicii Domnului făcătoare de minuni, ajunsă în mod miraculos în mânăstire şi total străină artei greceşti. De aceea a fost numită Străina (Xenia) şi a constituit, de-a lungul anilor, un îndemn la ospitalitate faţă de străini, în general, şi faţă de pelerini, în special. În acest loc se află şi o parte din Brâul Maicii Domnului. Două dintre cele trei fragmente aflate în posesia Mânăstirii Vatopedu, de la Athos, au fost donate, în 1522, Bisericii Preasfintei Fecioare Străine.

Biserica Sfintei Mucenice Paraschevi

Pe valea râului Pinion, într-un peisaj de o frumuseţe covârşitoare, pelerinii se închină la Izvorul şi Biserica Sfintei Mucenice Paraskevi (a nu se confunda cu Sfânta Parascheva, ale cărei moaşte sunt la Iaşi). Legenda spune că Paraskevi era o fată foarte frumoasă, care şi-a închinat viaţa Domnului. Liniştea i-a fost tulburată, însă, de un tânăr foarte bogat şi influent în zonă, care s-a îndrăgostit de ea. Pentru că fata nu dorea să renunţe la cele sfinte şi să se mărite cu el, tânărul a început să facă presiuni asupra localnicilor. Ca să-i protejeze şi să le curme suferinţa, Paraschevi s-a întâlnit cu pretendentul ei şi l-a întrebat ce anume îi place atât de mult la ea. „Ochii”, a răspuns îndrăgostitul. „Bine, o să-i ai”, i-a promis fata. Apoi şi-a scos ochii, i‑a pus pe o tavă şi i-a dăruit tânărului. Localnicii au apreciat jertfa ei şi de atunci o cinstesc ca pe o sfântă.