Tudora Luca

Mucenicii


În apele îngheţate ale unui lac din Sevasta Armeniei se nevoiau muceniceşte patruzeci de bărbaţi,foşti soldaţi în armata crudului împărat Licinius unul ...
Articol pe larg »

Pagina de editoriale »

Instalati Flash Player pentru a putea vedea playerul.
Editorial
 
Reportaj
 





       


     

     

     

     


Lumea Credintei pentru Copii, anul I, nr. 6 septembrie/octombrie 2005

Cuprins: Reportaj


Fosilele si facerea lumii


dacã vrei sã ºtii cum a creat Dumnezeu lumea, cautã rãspunsul în Biblie. Aºa începe textul sfânt, cu descrierea procesului complicat, în ºapte etape, al Facerii lumii. În prima zi, Domnul a creat cerul ºi pãmântul. Apoi a poruncit sã fie luminã ºi aºa mai departe.
Dar Dumnezeu nu a creat o lume staticã, aºa cum sunt vasele ieºite din mâinile olarului, ci o lume dinamicã, ale cãrei transformãri sunt ºi le cuprinse în planul divin. Poþi sã þi-o închipui ca pe o ghindã în care stã ascuns întreg stejarul. Odatã cu “Sã fie luminã!”, stejarul lumii a început sã creascã.
ªi oricât am avansa pe drumul cunoaºterii, tot nu putem pãtrunde toate tainele Creaþiei. Dar descoperim informaþii uluitoare despre întreg universul. de exemplu, geologia studiatã stratele de roci din scoarþa terestrã ºi ne dã astfel o imagine a transformãrilor ce au avut lor de-a lungul milioanelor de ani. Aflãm cã uscatul pe care îl credem vechi de când lumea, a fost odatã acoperit de ape, descoperim ce animale au trãit ºi au dispãrul cu mii ºi mii de ani în urmã, cã uneori a fost climã foarte caldã, alteori frig ºi gheaþã, toate dupã legi pe care numai Creatorul le ºtie...
Ca sã aflãm ce sunt fosilele ºi dacã s-au descoperit ºi la noi în þarã, am stat de vorbã cu domnul Silviu Georgescu, care colecþioneazã ºi cerceteazã fosile de când era copil.
Ei bine, fosilele sunt resturi ale unor vietãþi ce au trãit în urmã cu milioane de ani ºi care s-au conservat foarte bine, “captive” în diferite roci. de obisei se fosilizeazã pãrþile mai tari: cochilia, carapacea, oasele, dar unori ºi penele unei pãsãri sau tentaculele unei caracatiþe. iar în þara noastrã s-au descoperit nenu­mãrate fosile, unele mai interesante ºi mai fascinante decât altele. În acest fel s-a aflat cã au fost epoci când pãmântul de pe la noi era acopeit de ape, fiind o întinsã mare. S-a gãsit în roci urme de melci, scoici, arici-de-mare. La Muzeul de ªtiinþe ale Naturii din Piatra Neam se aflã cea mai mare colecþie de peºti fosili (vechi de peste 25 de milioane de ani), adunaþi chiar de prin împrejurimile oraºului.
Ba mai mult! S-au descoperit chiar ºi fosilele unor animale mari: la sãparea picioareleor podului de la Cernavodã, a fost gãsit un dinozaur carnivor din Jurasic (adicã de peste 150 de milioane de ani. Iar în toatã Þara Haþegului s-au descoperit resturi de dinozauri “pitici” ºi ouãle acestora. Iar în Moldova au fost gãsite fosilele unui elefant, care se aflã în prezent la Muzeul “Gr. Antipa” din Bucureºti. Iar în muzeul din Craiova se pãstreazã chiar fosilele unor mamuþi descoperite la noi.
Locurile unde s-au descoperit fosile sunt protejate prin lege, ca rezervaþii. Dacã le vizitaþi sau dacã veþi gãsi voi înºivã, prin drumeþiilor voastre, asemenea urme, nu uitaþi cã nu trebuie sã le distrugeþi. Aþi ºterge o paginã de istorie, ce poate conþine cheia unor taine încã nedescifrate. Pânã atunci, cãutaþi-le la muzee. Mamuþii ºi dinozaurii vã aºteaptã!

» Inapoi in arhiva
Ortodoxia pe mapamond
 
Monahii mileniului 3
 




RSS
 
Link-uri utile
 
Newsletter
 
Forum