Prin lume treci o datã,
în vremea-n care cresti,
Privindu-le pe toate,
învatã sã trãiesti!

Învatã de la toate,
cã toate-ti sunt surori,
Cum sã trãiesti frumos,
cum poti frumos sã mori!

Învatã de la nufãr
sã fii mereu curat,
Învatã de la fluturi
sã nu fii supãrat.

Învatã de la stâncã
sã-nduri furtuna grea,
Învatã din durere
vointa de-a spera.

Învatã de la pãsãri
sã fii mereu în zbor,
Învatã de la toate
cã totu-i muritor.

Învatã de la foc
cã toate-s numai fum,
Învatã de la ape
sã ai statornic drum.

Sã fii supus si blând
învatã de la miei
Si du-te la furnicã
sã vezi povara ei.

Învatã de la tineri
dorinta de-a iubi,
Învatã de la vârstnici
rãbdarea de-a trãi!

Ia seama, fiu al vremii,
prin lumea-n care treci,
Sã-nveti din tot ce moare
cum sã trãiesti în veci!