LOADING

Type to search

Stiri Generale / Evenimente

Mai sunt necesare 2000 de biserici ortodoxe în București

Share

O biserică pe kilometrul pătrat

Cei mai mulţi români ortodocși îi întâlnim în Capitală, mai exact peste 1,5 milioane conform datelor pe 2012 oferite Institutul Național deStatistică. Aceasta înseamnă aproximativ 6580 de credincioși pe kilometrul pătrat.

Pe de altă parte în București există în acest moment 248 de locașuri de cult ortodoxe. Făcând o medie a cazurilor cunoscute de mine, estimez capacitatea medie a unei biserici de aici ca fiind de 300 de persoane. Bineînțeles există și excepții precum biserica Sfântul Spiridon din Unirii, unde probabil pot să încapă 500 de persoane, dar și biserici mai mici cum este biserica Stavropoleos sau biserica Sfânta Treime din cadrul Spitalului de Copii ”Grigore Alexandrescu”. Capacitatea acestora nu ar trebui să depășească în mod normal 120-150 de credincioși.

În aceste condiții capacitatea normală de primire a bisericilor existente la ora actuală în capitală este de 74,400 de creștini. Spun normală pentru că dacă veți merge duminica la biserici precum Radu Vodă din Piața Uniri, Sfântul Mercurie din Titan sau Sfântul Nicolae- Ghika din Piața Universității veți putea observa depășirea cu mult a capacității acestor edificii. Biserici mari și arhipline care determină o parte dintre oameni să participe la slujba religioasă stând în pridvor sau în curtea acestora. Ceea ce nu este întotdeauna plăcut, când temperaturile sunt caniculare sau spre zero grade, mai ales pentru părinții însoțiți de copii.

Bun. Dacă ar fi să plecăm de la numărul bucureștenilor care s-au declarat creștini-ortodocși am ajunge la un necesar de biserici colosal. Mă raportez însă doar la bucureștenii care și-au declarat participarea lunară la biserică, anume 48% conform datelor oferite de European Values Survey şi World Values Survey.

În aceste condiții peste 720.000 de bucureșteni merg cel puțin o dată pe lună la biserică. Dacă aceștia ar merge, să spunem, la slujba de Duminica Floriilor, ar fi nevoie de aproximativ 2.400 de biserici de capacitate medie pentru a îi putea primi.

Cu alte cuvinte în capitală în acest moment există necesitatea construirii a peste 2.000 de biserici. Maiprecis 2.152 . Adică a aproximativ zece biserici pe kilometrul pătrat. Da, știu, o să vi se pară multe, și mie mi se par (mai ales imposibil de construit în condițiile ”înghesuielii” din cartiere precum Militari sau Dristor). Însă, statistic și franc vorbind, în acest moment o biserică ortodoxă deservește peste 60.000 de creștini ortodocși, dintre care 28.800 frecventează biserica lunar. Iar situația cunoscută de mine ”pe teren” rezonează cu aceste date.
(Bineînțeles mai există și soluția comunistă: duminica asta merge la biserică blocul V10, duminica cealaltă blocul V11…)

Este catedrala o soluție?

Biserica Sfântul Mercurie

Biserica Sfântul Mercurie

După restaurarea libertății religioase în anul 1989, românii  au început să meargă din ce mai mult la biserică. Eu personal am început să merg din 1992. Mama m-a urmat doi ani mai târziu, în  1994.

La început comunitatea parohială frecventată de mine era preponderent alcătuită din persoane în vârstă, majoritatea femei. Cu timpul însă toate generațiile au început a fi reprezentate în parohie iar structura comunității s-a echilibrat.

Conform studiului oferit de European Values Survey şi World Values Survey, dacă în anul 1993 doar 30% dintre români declarau că merg la biserică cel puțin o dată pe lună, în anul 2008 acest procent a devenit 48% și a continuat să crească în anii următori.

Trebuie să spun că EVS și WVS fac sondaje în întreaga lume, la interval de 4-5 ani, iar datele oferite sunt cele mai citate surse de analiză comparativă regăsite în literatura sociologică şi în ştiinţele politice internaţionale. Pe baza acestora se poate observa în mod științific schimbările survenite în raportarea oamenilor la propria lor viaţă.

Este interesantă și observația ce reiese din acest raport în ceea ce privește nivelarea participării între mediul urban și cel rural. Dacă în 1999 la sate 53% dintre țărani afirmau că participă cel puțin lunar la serviciile religioase lunar, în 2008 ponderea acestora scade la 48%. În schimb față de 1999 în anul 2008 numărul orășenilor este cu 7% mai ridicat, egalând procentul de 48% înregistrat în cazul sătenilor.

În condițiile acestui trend și a situației existente în cartiere construcția unei catedrale este mai mult decât binevenită, părerea mea. Capacitatea catedralei proiectate pentru București este de 5.000 de persoane.

 Și totuși, pe cine deranjează bisericile ortodoxe?

Astăzi s-a publicat suma cheltuită de o primărie din București pentru panseluțe și gărdulețe: 40 de milioane de euro.  Adică 180 de milioane de lei. Am căutat febril pe paginile asociațiilor civice umaniste vreo reacție. Mai ieri trâmbițau pe toate canalele media ”Vrem spitale, nu catedrale!”, scandalizate de cele 30 milioane de lei primite de biserici din fondul de rezervă.
Absolut nici o reacție.

112_sf_maxim_marturisitorul_0559

La fel ca și la momentul desființării spitalelor de către guvernul anterior. Nici atunci nu s-a auzit vreun  ONG-ist care să protesteze cu ”Vrem spitale, nu stadioane!” sau ”Vrem spitale, nu săli de sport!”. Cum vine însă vorba de biserică, flacăra civică se redeșteaptă și propaganda se pune în funcțiune.

De fapt pe acești ONG-iști nu îi interesează spitalele. Nu îi interează ce se întâmpla cu taxele cetățenilor. Ei sunt auto-erijați în contabilii bisericii conform agendei lor ideologice, indiferentă de dorința majorității .

Nimic nu este prea mult în acest sens. Mesajele de defăimare religioasă și incitare la ură împotriva preotilor și ierarhilor sunt o constantă în ”social-media”. Subterfugiul ecologic a devenit instrumentul preferat prin care construcția oricarei noi biserici este atacată ”civic”. În numele laicității sunt lansate acțiuni care discrimineaza comunități întregi de credincioși. Iar mass-media, în cea mai mare parte, propagă de fiecare dată aceste provocări.

 

Eduard Dumitrache

Tags:
Marius Matei

Preot in Floresti, jud. Cluj. Autor al cărții "Harta credinței. Meditații catehetice pentru copii și adulți", Editura Lumea credinței, București, 2020.

  • 1

You Might also Like

1 Comment

  1. IOAN 25 ianuarie 2014

    Minunat ar fi ca acest articol să-l citească toți cei cu sufletul sănătos.
    Acei „deștepți”care denigrează biserica ar trebui să ne provoace milă,
    fiindcă chiar dacă-s exponenți ai diavolului,DOMNUL îi îngăduie.

    Răspunde

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *