LOADING

Type to search

Solidaritate!

Editoriale

Solidaritate!

Share

A fost o experiență cu gust amar, măcar dintr-un singur motiv: “simfonia“ celor mai importanți actori ai scenei politice, culturale și media interpretată, pe toate vocile și cu toate instrumentele, împotriva creștinilor și a valorilor lor. Printre care, la loc de frunte, desigur, tema în dezbatere publică – Familia.

Votul s-a încheiat, însă o concluzie se desprinde cu limpezime. Tot ceea ce NU trebuie să facem acum este să-i punem Bisericii Ortodoxe (clerului, ierarhiei și sistemului său de învățământ) în cârcă rezultatul Referendumului. Pe lângă faptul că Biserica suntem toți (așadar, a fost un rezultat pe care îl împărțim “frățește“), trebuie să avem conștiință creștină și să vedem ce putem construi de aici înainte. Alături de preoți, împreună cu ei.

Știm prea bine tot ceea nu funcționează în instituția Bisericii, dar instituția în sine, administrația de pe toate nivelurile de decizie e omenească – așadar supusă greșelii. Nu greșește Sfântul Sinod în chestiuni de dogmă, în rest totul este perfectibil. Și, cu siguranță, vor fi efecte, vom vedea schimbări de registru atitudinal și organizatoric… Am toată încredințarea că Părintele Patriarh știe să tragă concluziile cu realismul care îl caracterizează, știe să tureze motoarele acolo unde ele păreau calate, știe să poarte dialog cu membrii ecleziei – pe toate straturile, din toate cetele. Și așa sper că vor face și toți episcopii din soborul arhieresc. A fost o vreme a cernerii, a fost un duș rece pe care nu ni l-am dorit dar care este temeiul unei renașteri a trăirii duhovnicești și a comunicării valorilor noastre. Biserica a avut, de-a lungul timpului, o inteligență remarcabilă în a păstra linia dreaptă, calea de mijloc a bunului simț și a pragmatismului necesar rezolvării crizelor, nu adâncirii lor. Biserica lucrează la “firul ierbii“, deține cel mai fin senzor al psihologiei populare, de aceea are și șansa să reintre rapid pe circuit – ca instituția care poate genera sau influența agenda publică a românilor. Desigur, numai pe palier moral, cultural, identitar.

Dar până atunci vin și spun că virtutea de căpătâi care ni se cere acum este solidaritatea! Solidar până la capăt, activ. Nu cu îngăduință superioară, nu cu indiferență dezarmată. Ci sincer! Să fim alături, așa cum poate nu am fost niciodată, de clerul ortodox. Căci fără noi, ei se prăbușesc. Nu au altă rațiune de a fi… Și nici noi nu putem rămâne ai nimănui, dezabuzați euharistic, văduviți spiritual, demontați moral. Singurul stâlp al Țării rămâne Biserica pe care e țesută fibra creștină a poporului român, iar dacă acesta se clatină nimic nu-i va putea lua locul.

Așadar, să lăsăm lamentațiile, să tragem concluziile urgente și necesare și să ne apucăm de treabă. Cu atât mai mult acum, în preajma marelui eveniment de sfințire a Catedralei unității de neam și simțire românească.

2 Comments

  1. Ioan 11 octombrie 2018

    Biserica, cu tot efortul a îndemnat la vot, dar care nu au vrut, precum Sf.Toma n-a crezut până ce n-a văzut, așa și aceștia, vroiau musai ca textul de pe B.de vot să fie explicit(ei trec direct la citirea cuprinsului unei opere, neglijând prefața). Poate nu-i creștinesc, dar îi desfid pe boicotari și pe victimele lor, și cred că se vor „trezi” vreodată și vor trebui să dea răspuns.
    Am fost stupefiat văzând ieri un articol(reluat) despre A.Pleșu, care și acesta a avut mulți acoliți câștigați prin declarația lui dinainte de referendum…

    Răspunde
  2. Stelian Gombos 11 octombrie 2018

    Nevoia unui lider!…

    În momentul de faţă şi în contextul dat, această populaţie a României (nu populaţie românească, nu popor) are nevoie urgentă de un lider, adevărat şi autentic, dispus riscurilor şi sacrificiilor, unul pregătit, educat, instruit, curajos, demn, hotărât, responsabil şi asumat şi, mai ales, nepătat, neîntinat şi necompromis, curat, sincer şi serios!…
    Ajunge cu comentariile, ajunge cu lamentaţiile, ipocriziile, orgoliile, minciunile, vanităţile, acuzaţiile şi resemnările, consumatoare de zadarnică energie, haideţi să ne punem, în mod ferm şi decisiv, prin post şi rugăciune, pe căutarea, identificarea şi aflarea unui asemenea lider – cu principii sănătoase, cu valori conservatoare, creştine, democratice şi autentice, cu minte sclipitoare, cu coloană vertebrală, cu raţiune sănătoasă, cu inimă de frate şi cu nervi de oţel!…
    Acum, toţi, până la unul, ar trebui să realizăm/să conştientizăm, că ne aflăm, la kilometrul zero, într-un moment zero, crucial, de reconfigurare a traseului nostru existenţial, din toate perspectivele: social, naţional, cultural, comunitar, etic, religios, moral şi identitar, în care suntem chemaţi, de la mic la mare, să ne resetăm, să ne reconstruim, astfel, din toate împrăştierile, polarizările şi risipirile în care am ajuns!…
    Gata, oameni buni, cu vorbele, cu aroganţele, cu răzbunările, cu comentariile şi cu toate nimicurile de felul acesta; haideţi, fraţilor, să trecem, cu adevărat, la fapte, la treabă!…
    În ţara aceasta, în zona ei curată, nepoluată, autentică şi profundă, încă mai sunt oameni care ar putea face treabă, adevărată şi serioasă, cu condiţia să fie identificaţi, încurajaţi, promovaţi, ajutaţi, lăsaţi, apăraţi şi cultivaţi, nu sobotaţi, nu vânduţi, nu trădaţi, nu manipulaţi, nu şantajaţi, nu compromişi, nu aruncaţi în tot felul de tabere şi cercuri, suspicioase şi dubioase!…
    Aşadar, nevoia, necesitatea unui lider deosebit şi a unui organism cu principii sănătoase, cu valori reale şi cu opţiuni conservatoare şi spirituale temeinice se impune în regim de urgenţă!…
    Până nu este prea târziu căci, oricum, deja, este foarte târziu, din cauza halului în care am ajuns!…
    De-a lungul istoriei noastre ţara aceasta a mers înainte numai când a avut asemenea lideri, de-a dreptul charismatici şi providenţiali, când a a avut elită, domnilor, culturală, intelectuală, politică, spirituală şi religioasă, altminteri nu!…
    De aceea au şi fost vânaţi toţi, contestaţi, vânaţi, boicotaţi, condamnaţi şi prigoniţi, vânduţi, prădaţi şi trădaţi, până la ultimul!…
    În decursul timpului, deci, acest neam şi popor atunci când a fost unit a făcut treabă iar când a fost dezbinat a făcut… ce se vede!…
    Repet, insist şi susţin: România caută, urgent, un lider, un corp, un organism, sănătos, fiabil/viabil, incontestabil, veritabil, demn şi onest, trainic şi durabil, pe care poporul să-l asculte, să-l urmeze şi să-l respecte!…
    Iar aşa zişii formatori/lideri de opinie de până acum să plece, să ne lase în pace, gata, ne-am lămurit, am încheiat, la revedere domnilor, acasă, urgent!…
    Dă-i Doamne Românului mintea cea de pe urmă!…

    Stelian Gomboş

    https://steliangombos.wordpress.com/

    Răspunde

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *